ICCJ. Decizia nr. 1539/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1539/2004
Dosar nr. 395/2002
Şedinţa publică din 28 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 aprilie 1996, reclamanta, SC C.G. SA Târgu Jiu, a chemat în judecată pe pârâta, SC A.A. SRL Târgu Jiu, pentru a fi obligată să-i predea cantitatea de 1055 tone porumb boabe, sau contravaloarea acestuia în sumă de 215.538.741 lei, plus 215.538.741 lei penalităţi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că, în baza contractului nr. 234/1994, pârâta trebuia să-i predea cantitatea de 5000 tone porumb boabe, şi deşi a primit o parte din această cantitate, a fost supusă evicţiunii prin executarea silită asupra cantităţii de 1055 tone porumb, în baza hotărârii judecătoreşti pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, rămasă definitivă şi irevocabilă.
La primul termen de judecată s-a modificat acţiunea, în sensul că au fost introduse în cauză, în calitate de copârâte, SC R.C. SRL Bucureşti şi SC P.S. SA Craiova, pentru a fi obligate, alături de SC A.A. Târgu Jiu, la plata contravalorii porumbului sau restituirea în natură a acestuia.
Prin sentinţa civilă nr. 112 din 10 martie 2000, Tribunalul Gorj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta, SC C.G. SA Târgu Jiu, iar pârâtele, SC R.C. Bucureşti şi SC P.S. SA Craiova, au fost obligate să restituie reclamantei cantitatea de 191,7 tone cereale sau contravaloarea acestora, în sumă de 87.472.365 lei (actualizată la valoarea de 357.064.795 lei), plus 17.491.745 lei cheltuieli de judecată.
Totodată, a fost respinsă acţiunea faţă de pârâta, SC A.A. SA Târgu Jiu, ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta, SC P.S. SA Craiova, iar prin Decizia nr. 1018 din 9 noiembrie 2001, Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, a admis apelul pârâtei şi a anulat în parte sentinţa tribunalului, în sensul că a respins, ca nefondată, acţiunea faţă de pârâta, SC P.S. SA Craiova, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei şi obligând intimata, SC C.G. SA Târgu Jiu, la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Cu actul înregistrat la 21 decembrie 2001, societatea comercială reclamantă a formulat recurs împotriva acestei decizii şi, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., a susţinut următoarele critici:
- în mod greşit s-a reţinut autoritatea de lucru judecat în puterea sentinţei din 1994, a Tribunalului Gorj, cauza neavând aceleaşi părţi şi acelaşi obiect;
- instituţia evicţiunii a fost greşit invocată de instanţa de apel;
- hotărârea curţii de apel este netemeinică, deoarece nu a ţinut seama de probele administrate în cauză;
- instanţa de apel a făcut şi o greşită interpretare şi aplicare, a probelor şi instituţiilor juridice incidente, în speţă.
Recursul reclamantei este nefondat.
Din actele dosarului rezultă că între reclamanta, SC C.G. SA Târgu Jiu, şi pârâta, SC A.A. SRL Târgu Jiu, a mai existat un litigiu având acelaşi obiect, şi anume dosarul nr. E/28/1994, al Tribunalului Gorj, soluţionat în baza sentinţei civile nr. 9 din 12 mai 1994, prin care s-a admis acţiunea formulată de reclamanta, SC C.G. SA Târgu Jiu, iar pârâta, SC A.A., a fost obligată să-i predea cantitatea de 1050 tone porumb furajer (dosarul de fond, volumul II).
Această hotărâre a rămas definitivă şi irevocabilă prin renunţarea pârâtei la apel, ceea ce înseamnă că, în mod corect, instanţa de apel a reţinut că, în speţă, există autoritate de lucru judecat.
Într-adevăr, instanţa de apel a stabilit, în mod corect, că sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 1201 din C. civ., potrivit căruia există autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs (act depus la 15 septembrie 2003), recurenta reclamantă a susţinut că nu putea fi reţinută autoritatea de lucru judecat, atâta timp cât în acel litigiu au mai figurat şi alte pârâte, dar această împrejurare nu este de natură să schimbe caracterul raporturilor juridice dintre reclamantă şi SC A.A. Târgu Jiu, aceasta acceptând, de altfel, soluţia instanţei, prin renunţare la apel.
De altfel, la baza soluţiei adoptate de curtea de apel nu a stat această primă hotărâre a tribunalului, ea fiind invocată numai pentru sublinierea faptului că, în anul 1994, părţile au fost de acord cu hotărârea instanţei, renunţând să exercite calea de atac, situaţie în care va fi respins primul motiv de recurs.
Cea de a doua critică formulată de reclamantă se referă la împrejurarea că instanţa de apel a invocat, în mod greşit, evicţiunea, atunci când a argumentat soluţia adoptată.
În realitate, instanţa de apel a reţinut corect că situaţia de fapt, invocată de reclamantă, corespunde întocmai obligaţiei de garanţie pentru evicţiune a vânzătorului şi, ca atare, îşi găsesc aplicarea dispoziţiile art. 1348 din C. civ., urmând ca SC C.G. Târgu Jiu să fie despăgubită de către SC A.A. SRL, faţă de care au fost menţinute dispoziţiile sentinţei tribunalului.
Celelalte motive de recurs vizează netemeinicia hotărârii, dar nici enunţul acestora şi nici dezvoltarea lor (depusă peste termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ.) nu sunt de natură să conducă la schimbarea soluţiei curţii de apel, recurenta referindu-se la împrejurări de fapt ce au fost corect interpretate de instanţă.
Pentru toate aceste considerente, recursul reclamantei va fi respins, în conformitate cu art. 312 C. proc. civ.
În conformitate cu prevederile art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească pârâtei, SC P.S. SA Craiova, suma de 12.000.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat dovedit cu chitanţa din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta, SC C.G. SA Târgu Jiu, împotriva deciziei nr. 1018 din 9 noiembrie 2001, a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta la 12.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă, SC P.S. SA Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1540/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1516/2004. Comercial → |
|---|
