ICCJ. Decizia nr. 2877/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2877/2004
Dosar nr. 7660/2004
Şedinţa publică din 22 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 14 iulie 1999, reclamanta, SC U.C.G. SA Bucureşti, a chemat în judecată pe pârâta SC S.O.R. SRL Bucureşti, pentru ca, prin hotărârea ce se pronunţa, să fie obligată la plata sumei de 2.672 dolari S.U.A., cu titlu de chirie pe perioada 1 iunie 1998 – 1 februarie 1999, plus cheltuieli de judecată.
Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, prin sentinţa civilă nr. 222 din 18 ianuarie 2000, a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 2.672 dolari S.U.A., cu titlu de chirie în echivalent în lei la data plăţii, plus suma de 2.769.306 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că pârâta a ocupat spaţiul situat în Bucureşti, şos. M.B., sector 3, proprietatea reclamantei, iar pe perioada 1 iunie 1998 – 1 februarie 1999 nu a achitat chiria convenită, obligându-se, prin convenţia din 4 februarie 1999, să achite contravaloarea restanţei de chirie, de 2.672 dolari S.U.A., eşalonat până la 15 martie 1999. Deşi somată, pârâta nu a dat curs acesteia, astfel că, până la data pronunţării hotărârii, nu a achitat chiria datorată.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei hotărâri a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI comercială, care, prin Decizia nr. 104 din 25 martie 2004, schimbă în tot sentinţa apelată, în sensul că respinge acţiunea ca neîntemeiată, reţinându-se, în considerente, că, la încheierea contractului nr. 0017 din 1 iulie 1998, plata chiriei s-a efectuat anticipat pe un an, astfel că perioada pentru care s-a solicitat chiria este inclusă în perioada pentru care plata s-a făcut anticipat, iar convenţia din 4 februarie 1999 indică drept părţi pe SC S.O.R.I. SRL şi nu pe SC S.O.R. SRL, fără aplicarea sigiliului societăţii.
Împotriva acestei ultime hotărâri, a declarat recurs, în termen legal, motivat şi timbrat, reclamanta SC U.C.G. SA Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că hotărârea atacată este lipsită de temei legal şi a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, întrucât instanţa de apel în mod greşit a apreciat, în baza unor susţineri nefondate şi nedovedite ale apelantei, precum că plata chiriei s-a făcut anticipat şi că, convenţia din 4 februarie 1999 nu poate fi luată în consideraţie, întrucât indică drept părţi pe SC S.O.R.I. SRL şi nu SC S.O.R. SRL, fără aplicarea sigiliului societăţii.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului, aşa cum a fost formulat şi motivat, modificarea deciziei atacate şi menţinerea sentinţei civile nr. 222 din 18 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială.
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar, prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei, rezultă că instanţa de apel în mod greşit a apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, pronunţând o hotărâre netemeinică şi nelegală.
Analizând actele dosarului rezultă că pârâta a ocupat spaţiul situat în Bucureşti, şos. M.B., sector 3, proprietatea reclamantei, iar pe perioada 01 iunie 1998 – 01 februarie 1999 nu a achitat chiria stabilită între părţi, iar, prin convenţia din 04 februarie 1999, pârâta şi-a asumat obligaţia să achite contravaloarea restanţei de chirie, în sumă de 2.672 dolari S.U.A., eşalonat, până la 15 martie 1999. Deşi somată, pârâta nu a dat curs acesteia nici până la pronunţarea hotărârii atacate cu apel.
Motivarea instanţei de apel că chiria a fost achitată anticipat, fără a avea probe scrise în acest sens, precum şi faptul că convenţia încheiată între părţi, la data de 04 februarie 1999, prin care pârâta şi-a asumat obligaţia plăţii restanţei de chirie, în sumă de 2.672 dolari S.U.A., nu poate fi luată în consideraţie pe motiv că pe semnătura SC S.O.R. SRL nu s-a aplicat parafa societăţii şi că s-a indicat SC S.O.R.I. SRL, în loc de SC S.O.R. SRL, este netemeinică şi nelegală.
Convenţia încheiată între părţi la 4 februarie 1999, prin care pârâta-debitoare şi-a recunoscut datoria şi şi-a asumat obligaţia să o plătească până la un anumit termen, fiind semnată de C.S., administrator şi asociat al SC S.O.R. SRL, are caracter sinalagmatic, consfinţind acordul părţilor semnatare cu privire la recuperarea debitului.
Faptul că, în convenţie, în citaţie şi chiar în practicaua sentinţei civile nr. 222/2000 a Tribunalului Bucureşti apare scris SC S.O.R.I. SRL, în loc de SC S.O.R. SRL, dovedeşte că este o simplă eroare materială, care nu poate afecta caracterul juridic al convenţiei şi a hotărârii instanţei de fond, ştiut fiind faptul că este vorba de pârâta SC S.O.R. SRL şi nu de două societăţi comerciale diferite.
Pentru cele ce preced, având în vedere şi dispoziţiile art. 969 C. civ., convenţiile au putere de lege între părţi, recursul declarat de reclamantă va fi admis, se va modifica Decizia atacată, în sensul respingerii apelului declarat de pârâtă, menţinându-se astfel, ca temeinică şi legală, hotărârea instanţei de fond.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., intimata-pârâtă va fi obligată la plata sumei de 4.601.978 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta-reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta SC U.C.G. SA Bucureşti.
Modifică Decizia comercială nr. 104 din 25 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VI comercială, în sensul că respinge apelul.
Obligă intimata-pârâtă la 4.601.978 lei cheltuieli de judecată către recurenta-reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 22 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3076/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2868/2004. Comercial → |
|---|
