ICCJ. Decizia nr. 2861/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2861/2004
Dosar nr. 4229/2004
Şedinţa publică din 22 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul S.O.C. Bucureşti a chemat în judecată SC A.R.T. SA, pentru a se dispune evacuarea acesteia din spaţiul comercial, proprietatea reclamantei, situat în B-dul N.G., pe care pârâta îl ocupă fără titlu.
Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, prin sentinţa civilă 3944 din 23 mai 2003, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, cu motivarea că, faţă de raporturile părţilor şi de obiectul pricinii, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Tribunalul Bucureşti învestit cu cauza venită prin declinare, prin sentinţa civilă nr. 1010 din 3 noiembrie 2003, consideră, la rândul său, că nu este competent material să judece, fiind aplicabile dispoziţiile art. 1 pct. 1 C. proc. civ., instanţa competentă fiind judecătoria unde se declină cauza, constatându-se conflict negativ de competenţă, motiv pentru care a fost sesizată Curtea de Apel Bucureşti, în vederea soluţionării conflictului.
Prin sentinţa civilă 5 din 29 ianuarie 2001, Curtea de Apel Bucureşti stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.
Se reţine de instanţă că, în cauză, faţă de obiectul acţiunii şi de dispoziţiile art. 56 C. proc. civ., nu rezultă existenţa unui act juridic încheiat între cele două părţi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC A.R.T. SA, susţinând că este nelegală, deoarece natura litigiului este comercială, spaţiul în discuţie făcând parte din patrimoniul reclamantei, care este societate comercială, situaţie în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Recursul este fondat.
De necontestat că părţile din proces sunt comercianţi, aşa cum sunt definite în art. 7 C. com., iar spaţiul din care se solicită evacuarea este, de asemenea, comercial, făcând parte din mijloacele fixe ale reclamantei, aşa cum rezultă din sentinţe nr. 342/2002 a Curţii de Arbitraj de pe lângă Asociaţia Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti Bucureşti, astfel că sunt operabile şi dispoziţiile art. 3 C. com., între părţi fiind raporturi comerciale.
Dispoziţiile art. 56 C. com., invocate de tribunal, sunt în afara soluţiei pronunţate, dimpotrivă, confirmând hotărârea judecătoriei.
Deci, fiind vorba de o cerere în materia comercială, chiar dacă priveşte evacuarea, sunt aplicabile atât anterior OUG nr. 58/2003 (data soluţionării de către judecătorie) cât şi după intrarea în vigoare a acestui act normativ (data soluţionării conflictului negativ de Curtea de Apel Bucureşti) dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., în sensul că procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect nu este evaluabil în bani (situaţia din speţă) sunt de competenţa tribunalului, cum corect a reţinut şi judecătoria.
Pentru aceste motive, urmează a se admite recursul şi a se modifica sentinţa recurată, în sensul că se stabileşte competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, unde se trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC A.R.T. SA Bucureşti.
Modifică sentinţa civilă nr. 5 din 29 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în sensul că stabileşte competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 22 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2809/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2860/2004. Comercial → |
|---|
