ICCJ. Decizia nr. 3218/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3218/2004
Dosar nr. 4219/2004
Şedinţa publică din 30 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 17269/2003 la Judecătoria Iaşi, reclamanta SC C.T. Iaşi a solicitat obligarea pârâtei I.C. Bucureşti, Filiala Iaşi, la plata sumei de 52.243.982 lei, reprezentând penalităţi de întârziere la plată, precum şi a cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 97 din 31 octombrie 2003, Judecătoria Iaşi a respins acţiunea reclamantei, cu motivarea că se impunea respectarea dispoziţiilor art. 720 C. proc. civ. şi, înlăturând apărarea reclamantei, potrivit căreia prin introducerea somaţiei de plată s-au respectat dispoziţiile legale mai sus menţionate, în sensul că s-a îndeplinit procedura de conciliere.
Prin Decizia comercială nr. 19/A din 2 februarie 2004, Curtea de Apel Iaşi a admis apelul declarat de reclamantă, împotriva sentinţei judecătoriei, pe care a schimbat-o în tot.
A admis acţiunea reclamantei şi a obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantei suma de 52.243.982 lei, reprezentând penalităţi de întârziere şi 3.899.638 lei, cheltuieli de judecată la fond şi 1.964.919 lei, în apel.
În motivarea acestei soluţii, curtea de apel a reţinut că apelanta a formulat iniţial o somaţie de plată, intimata-pârâtă a cunoscut existenţa debitului iar, pe fondul cauzei, intimata-pârâtă nu şi-a respectat obligaţiile de plată asumate prin contract şi act adiţional, în sensul că a achitat cu întârziere facturile.
Împotriva deciziei mai sus menţionate, a declarat recurs pârâta, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 3, 9 şi 10 C. proc. civ. şi susţinând că pentru admisibilitatea cererii se impunea a fi respectate dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ., privind concilierea. Recurenta-pârâtă a ridicat, în sensul susţinerilor sale, excepţiile: lipsei capacităţii de exerciţiu a Filialei Iaşi, a I.C. Bucureşti şi necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Iaşi, ca instanţă de fond şi a Curţii de Apel Iaşi, ca instanţă de apel, în soluţionarea prezentei cauze. A solicitat admiterea recursului său, casarea în întregime a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre soluţionare la instanţa de la sediul său, Judecătoria sectorului II Bucureşti.
Instanţa a pus din oficiu în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Iaşi de a judeca în această cauză, excepţie în soluţionarea căreia a reţinut următoarele:
Din interpretarea dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ., modificate prin OUG nr. 58/2003, coroborate cu cele ale art. 1 din acelaşi cod, rezultă că judecătoria judeca în primă instanţă procesele şi cererile în materie comercială a căror valoare era de până la 200.000.000 lei, astfel încât judecătoria, respectiv Judecătoria Iaşi, a judecat corect această cauză, având ca obiect pretenţii în valoare de 52.243.982 lei.
Potrivit aceluiaşi articol, mai sus menţionat, nu erau supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă, privind cererile şi litigiile al căror obiect avea valoarea mai sus arătată, motiv pentru care se va admite excepţia de necompetenţă materială în cauză a Curţii de Apel Iaşi.
În conformitate cu dispoziţiile art. 299 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 195/2004, competenţa de soluţionare a căii de atac îndreptată împotriva hotărârii judecătoriei, respectiv a recursului, revine tribunalului, dar, cum tribunalul nu ar putea desfiinţa o hotărâre dată de curtea de apel, ca instanţă superioară, urmare admiterii excepţiei de necompetenţă, se va casa Decizia curţii de apel şi se va trimite dosarul spre soluţionare instanţei legal competente, respectiv Tribunalului Iaşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepţia de necompetenţă a Curţii de Apel Iaşi.
Casează Decizia nr. 19 A din 02 februarie 2004 a Curţii de Apel Iaşi şi trimite dosarul nr. 4219/2004 spre competentă soluţionare la Tribunalul Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 30 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3219/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3202/2004. Comercial → |
|---|
