ICCJ. Decizia nr. 3527/2004. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.3527/2004

Dosar nr. 4597/2004

Şedinţa publică din 12 octombrie 2004

Asupra recursurilor de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 697/E din 10 noiembrie 2003, pronunţată de Judecătoria Deva, a fost încuviinţată executarea silită a titlului executoriu sentinţa civilă nr. 4612/2001 a aceleiaşi instanţe, privind pe creditoarea Asociaţia de proprietari B.D. Deva şi debitoarea SC A.N. SA.

Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia civilă nr. 190/A din 11 februarie 2004, a respins apelul debitoarei şi cererea reconvenţională a creditoarei.

Instanţa de apel a reţinut că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, pentru încuviinţarea executării silite, iar apărările legate de lămurirea întinderii şi înţelesului dispozitivului sentinţei, care formează obiectul titlului executoriu, au fost soluţionate prin contestaţia la executare.

Cererea reconvenţională de plată a onorariului de executare a fost respinsă, ca inadmisibilă, cheltuielile fiind stabilite de executor, care, cu ocazia executării silite, le recuperează de la debitor.

Împotriva deciziei astfel pronunţată, părţile au declarat recurs.

Creditoarea solicită modificarea deciziei atacate, întrucât nu au fost acordate cheltuielile de judecată în sumă de 1.500.000 lei, dovedit cu ordinul de plată din 9 februarie 2004.

Debitoarea a criticat hotărârea judecătorească atacată, întrucât executarea este imposibilă, în condiţiile în care s-a omis precizarea poziţionării conductei de apă rece.

Recursul creditoarei este nefondat şi va fi respins.

Dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. stabilesc, cu valoare de principiu, acordarea cheltuielilor de judecată la cerere, la care va fi obligată partea care cade în pretenţiuni.

Pentru ca instanţele să oblige la cheltuielile efectuate de partea care a câştigat procesul, aceasta are obligaţia de a le proba, incidente fiind dispoziţiile art. 1169-1170 C. civ.

Recurenta a depus ordine de plată din 9 februarie 2004 şi 10 februarie 2004, în valoare de câte 1.500.000 lei, reprezentând taxe judecătoreşti şi asistenţă juridică, un decont de cheltuieli semnat numai de persoana care l-a emis şi o copie a chitanţei din 6 noiembrie 2003.

Singura dovadă a unor cheltuieli de judecată o reprezintă numai chitanţa din 6 noiembrie 2003, însă, aceasta a fost emisă de executorul judecătoresc, pentru formele de executare silită înaintate judecătoriei.

Celelalte acte nu reprezintă dovezi ale cheltuielilor de judecată efectuate în litigiul analizat.

În privinţa recursului debitoarei, acesta este netimbrat şi va fi anulat.

Dispoziţiile art. 1 şi 20 din Legea nr. 146/1997, precum şi cele ale art. 9 din OG nr. 32/1995, prevăd obligaţia ca cererile şi acţiunile adresate instanţelor judecătoreşti să fie timbrate anticipat, sub sancţiunea anulării lor.

Recurentei debitoare i s-a pus în vedere achitarea taxelor de timbru, în valoare de 42.500 lei şi, respectiv, de 1.500 lei, pe care aceasta a refuzat să le plătească.

Întrucât chestiunea taxei de timbru este prealabilă, analiza hotărârii judecătoreşti atacate nu mai este posibilă, instanţa de recurs nefiind legal sesizată cu soluţionarea cererii.

Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, recursul declarat de creditoare, împotriva deciziei civile nr. 190/A/2004, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia şi va anula, ca netimbrat, recursul debitoarei, declarat împotriva aceleiaşi decizii a curţii de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea Asociaţia de Proprietari B.D. Deva, împotriva deciziei nr. 190/A din 11 februarie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă, ca nefondat.

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de debitoarea SC A.N. SRL Deva, împotriva aceleiaşi decizii.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 12 octombrie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3527/2004. Comercial