ICCJ. Decizia nr. 4982/2004. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 4982/2004

Dosar nr. 7559/2004

Şedinţa publică din 24 noiembrie 2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Cluj sub nr. 7772 la 31 iulie 2003, reclamanta B.I. L.T.D. Nicosia - Cipru a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC I.S. SA Câmpia Turzii, instanţa de judecată să pronunţe o hotărâre prin care să dispună anularea hotărârii A.G.E.A. SC I.S. SA de majorare a capitalului social din data de 2 iulie 2003.

În susţinerea pretenţiilor deduse judecăţii reclamanta invocă faptul că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 14 alin. 8 din OUG nr. 8/2003, art. 117 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 31/1990, art. 2 alin. (1) pct. 9 din OUG nr. 28/2002 aprobată prin Legea nr. 525/2002.

Secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Cluj, prin sentinţa nr. 5073 din 21 noiembrie 2003 a respins, ca nefondată, cererea de anulare având ca obiect anularea Hotărârii A.G.E.A. I.S. SA nr. 181 din 2 iulie 2003.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă reţine că, prin hotărârea nr. 181 din 2 iulie 2003 A.G.E.A. SC I.S. SA Câmpia Turzii a decis cu unanimitatea acţionarilor prezenţi majorarea capitalului social al societăţii cu suma de 368.351.293.800 lei reprezentând valoarea creanţelor furnizorilor de utilităţi ai pârâtei prin emisiunea unui număr de 6.356.364 acţiuni nominative, în valoare nominală de 57.950 lei fiecare.

Prima instanţă mai reţine că, în ziarele Z. şi A.C. din 26 iunie 2003, a fost publicat convocatorul emis de Consiliul de Administraţie al pârâtei.

De asemenea, prima instanţă arată că A.G.E.A. din 2 iulie 2003, s-a convocat la data semnării ordinii de zi, în două zile de la avizarea convocatorului de către A.P.A.P.S. şi s-a ţinut în termenul de 5 zile de la convocarea publicată în cele două cotidiane.

Împotriva hotărârii primei instanţe a declarat apel reclamanta invocând faptul că instanţa de fond a omis a examina motivul de nulitate a hotărârii A.G.E.A. rezultând din încălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, respectiv că la şedinţa A.G.E.A. din 2 iulie 2003 s-a inclus pe ordinea de zi un punct ce nu a fost cuprins în convocator.

Secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Cluj prin Decizia nr. 120 din 3 martie 2004 a respins apelul reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel reţine că, în ce priveşte punctul de pe ordinea de zi ce a fost adăugat, nu s-a luat nici o hotărâre în cadrul A.G.E.A., aşa încât nu se poate invoca nulitatea hotărârii în temeiul art. 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990.

În ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 prin omisiunea publicării convocatorului în M.Of., instanţa de apel reţine că în cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziţii legale având în vedere dispoziţiile stipulate în OUG nr. 8/2003 şi ale Legii nr. 137/2002.

Împotriva deciziei pronunţate în apel a declarat recurs reclamanta B.I. L.T.D. Nicosia Cipru întemeiat pe art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ., invocând că instanţa de apel a încălcat grav principiul contradictorialităţii şi dreptului la apărare al apelantei, întrucât la 3 martie 2004 când s-a judecat apelul, intimata a depus întâmpinare şi un înscris nou fără a fi comunicate apelantei după care, instanţa a acordat cuvântul apărătorului intimatei pentru judecarea apelului. În continuare, recurenta reclamantă invocă faptul că instanţa de apel a reţinut, fără temei legal, că publicarea convocatorului în M.Of. nu este obligatorie.

Recursul reclamantei este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, din actele dosarului se constată că, în adevăr la termenul de la 3 martie 2004, a fost depusă întâmpinare şi o decizie a C.N.V.M. de către intimată însă apelanta, aşa cum rezultă din practicaua deciziei, nu a fost prezentă şi a solicitat chiar ea însăşi judecata apelului în lipsa sa, ceea ce înseamnă că a înţeles a nu ţine seama de actele posibil a fi depuse în şedinţă de către partea potrivnică, pe de o parte şi pe de altă parte, făcând aplicaţiunea dispoziţiilor art. 115 şi următoarele C. proc. civ., comunicarea întâmpinării către apelantă nu este prevăzută imperativ de textele legale sus – citate, pe cale de consecinţă, urmând a se respinge ca nefondat primul motiv de recurs al reclamantei.

Privitor la cel de al II-lea motiv de recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constată că în mod corect instanţa de apel a făcut în speţă aplicaţiunea dispoziţiilor OUG nr. 8/2003 şi ale Legii nr. 137/2002, acte normative ce instituie norme derogatorii de la dispoziţiile de drept comun cuprinse în Legea nr. 31/1990 în ceea ce priveşte convocarea adunării generale, aşa încât şi cel de al doilea motiv de recurs invocat urmează a fi respins ca nefondat.

Aşa fiind, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta B.I. L.T.D. Nicosia Cipru împotriva deciziei nr. 120 din 3 martie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 24 noiembrie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4982/2004. Comercial