ICCJ. Decizia nr. 5099/2004. Comercial
| Comentarii |
|
Prin decizia nr. 112 din 12 iunie 1997 Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul formulat de contestatoarea SC P. SRL Botoșani împotriva sentinței civile nr. 115 din 4 februarie 1997 a Tribunalului Botoșani, secția civilă, pe care a schimbat-o în sensul că a admis contestația și a anulat formele de executare întreprinse de creditoarea B.C.R., sucursala Botoșani, filiala Săveni, prin procesele verbale de sechestru din 6 martie 1995 și 28 noiembrie 1995, precum și procesul verbal de vânzare prin licitație din 30 martie 1995 a bunurilor sechestrate către adjudecatara SC F. SA Botoșani.
Totodată a fost restabilită situația anterioară actelor de executare anulate și creditoarea a fost obligată la restituirea către SC P. SRL Botoșani a bunurilor ce au făcut obiectul executării silite.
împotriva acestei decizii a formulat cererea de revizuire SC P. SRL Botoșani, prin administratorul B.I. solicitând modificarea în parte a dispozitivului deciziei 112/1997 a Curții de Apel Suceava, în sensul de a înlocui creanța inițială, care este certă și determinată, dar nu poate fi executată în natură, cu o altă creanță, respectiv aceea de despăgubire prin echivalent a prejudiciului suferit de societatea comercială revizuientă.
Prin decizia nr. 167 din 17 iunie 2004, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire cu motivarea că situațiile invocate de revizuientă nu se încadrează în dispozițiile art. 322 pct. 1 - 8 C. proc. civ.
Cu actul înregistrat la 22 iunie 2004, reprezentantul revizuientei, B.I. a declarat recurs împotriva acestei decizii, iar la 20 iulie 2004, a depus motive de recurs (fără a le încadra în dispozițiile art. 304 C. proc. civ.) susținând că în mod nelegal i s-a respins cererea de revizuire deoarece, în temeiul art. 322 pct. 3 C. proc. civ., dacă obiectul pricinii nu se află în ființă, nu există posibilitatea punerii în executare a titlului său.
Recursul revizuientei este nefondat.
în conformitate cu prevederile art. 322 alin. (3) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă obiectul pricinii nu se află în ființă.
în realitate, așa cum a arătat intimata creditoare prin întâmpinare, obligația de restituire a bunurilor a fost executată de B.C.R. din anul 1998 (în cadrul dosarului de executare nr. 167/1998) așa încât instanța a reținut în mod justificat că nu există temei pentru revizuirea atacată.
împrejurarea că motivarea s-a făcut generic, cu referire la dispozițiile art. 322 pct. 1 - 8 C. proc. civ., nu este de natură infirme soluția atâta timp cât obligația de restituire s-a îndeplinit.
Sub acest aspect, este justificat și argumentul curții de apel prin care s-a reținut lipsa de interes a recurentei, motiv pentru care a fost respins recursul revizuientei conform art. 312 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5053/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5088/2004. Comercial → |
|---|
