ICCJ. Decizia nr. 5496/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 5496/2004
Dosar nr. 9340/2004
Şedinţa publică din 10 decembrie 2004
Deliberând asupra recursului de faţă:
Reclamanta SC F.D.F.E. E.T.S. SA, sucursala Sibiu a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 592.272.643 lei dobândă legală şi 22.890.425 lei cheltuieli de judecată.
Motivându-şi acţiunea reclamanta arată că pârâta a consumat energie electrică pentru punctele sale de lucru achitând facturile cu întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 567 din 23 februarie 2004, Judecătoria Mediaş a admis în parte, excepţia prescripţiei, a admis, în parte, acţiunea reclamantei şi a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 536.845.868 lei dobândă legală şi 21.781.917 lei cheltuieli parţiale de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a aplicat dispoziţiile art. 43 C. com., apreciind că din suma totală solicitată urmează a se scădea suma de 55.426.775 lei care este prescrisă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta susţinând că în mod eronat s-a stabilit starea de fapt şi au fost aplicate greşit dispoziţiile legale. Se arată că părţile nu au încheiat nici un contract de furnizare a energiei electrice pentru categoria „mici consumatori" pentru anul 2000 şi 2001, în care să fie stabilită scadenţa plăţii astfel că nu se poate considera că s-au făcut plăţi cu întârziere şi deci nu se pot calcula dobânzi conform art. 43 C. com. şi OG 9/2000.
Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul pârâtei, a schimbat sentinţa, în sensul că a respins acţiunea reclamantei şi a obligat-o pe reclamantă să plătească pârâtei 10.915.958 lei cheltuieli de judecată.
S-a reţinut că într-adevăr în convenţie nu este prevăzut un termen de plată, respectiv scadenţa.
Instanţa de apel interpretează că, potrivit art. 43 C. com., dobânzile curg de drept de la data scadenţei fără a mai fi nevoie de o punere în întârziere; atunci când părţile nu au prevăzut prin convenţie un termen de plată, dobânda se calculează numai din momentul când debitorul a fost pus în întârziere, fie printr-o cerere de plată, fie prin chemarea în judecată.
Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamantă invocându-se motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se arată că facturile nu au fost refuzate la plată, scadenţa există şi în lipsa unui contract cu clauză expresă, iar în lipsa unui termen, scadenţa este de îndată.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile art. 43 C. com., considerând că nu se pot acorda dobânzi pentru că între părţi convenţia s-a încheiat în formă simplificată şi nu este prevăzut un termen de plată.
Stabilirea unui termen de plată este o favoare acordată debitorului conform art. 1024 C. civ.; astfel, dacă scadenţa obligaţiei nu este prevăzută la o dată ulterioară ea se prezumă a fi de îndată.
Cum în speţă facturile au fost comunicate şi, acceptate iar consumul de energie nu a fost contestat pârâta era obligată să achite sumele datorate imediat sau la datele menţionate pe facturi. Neplătind la aceste date debitorul obligaţiei este în întârziere şi trebuie să plătească daune moratorii sub forma dobânzilor comerciale.
Găsindu-se întemeiate criticile formulate de reclamantă urmează a fi admis recursul acesteia şi va fi modificată Decizia în sensul că se va respinge apelul pârâtei menţinându-se sentinţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC F.D.F.E.E. E.T.S. – S.D.F.E.E. Sibiu împotriva deciziei nr. 140/ A din 7 mai 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, modifică Decizia atacată, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta SC G.C. SA Mediaş împotriva sentinţei nr. 567 din 23 februarie 2004 a Judecătoriei Mediaş.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1692/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5495/2004. Comercial → |
|---|
