ICCJ. Decizia nr. 1692/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1692/2004
Dosar nr. 5500/2001
Şedinţa publică din 13 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1207/CA din 1 noiembrie 2000, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost admisă acţiunea formulată de d-nul I.G., domiciliat în Deva, judeţul Hunedoara, în calitatea de lichidator al SC C.M. SA Deva, cu sediul în Deva, judeţul Hunedoara, în sensul că a anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 34 din 25 mai 2000, autentificat sub nr. 848 din 15 iunie 2000, la Notarul Public Ş.I.O.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 764/1997, F.P.S. a vândut către SC C.M. SA Deva un număr de 639.202 acţiuni nominative, cu o valoare de 25.000 lei fiecare, în sumă de 15.980.050.000 lei, reprezentând 51 % din capitalul social al SC A.A. SA Deva. Prin actul adiţional la acest contract, părţile au modificat obiectul contractului, stabilind că numărul de acţiuni nominative vândute este de 413.602, cu o valoare nominală de 25.000 lei fiecare, în sumă totală de 10.340.050.000 lei, reprezentând 33 % din capitalul social al SC A.A. SA Deva. Conform sentinţei civile nr. 161/CA/2000, pronunţată de Tribunalul Hunedoara la 24 februarie 2000, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului faţă de debitoarea SC C.M. SA Deva şi s-a ridicat dreptul acesteia de a-şi administra bunurile şi de a-şi conduce activitatea. În aceste condiţii, SC C.M. SA Deva nu putea să mai încheie contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 34 din 25 mai 2000, nemaiavând capacitatea de a contracta.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 297/A din 18 aprilie 2001, a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâtul B.R., împotriva sentinţei civile nr. 1207/CA din 1 noiembrie 2000, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, cu motivarea că, deşi pârâtul a fost citat pentru termenul de judecată din data de 18 aprilie 2001, cu menţiunea de a depune taxa de timbru de 150.000 lei şi timbru judiciar în sumă de 30.000 lei, nu şi-a îndeplinit această obligaţie.
Împotriva deciziei civile nr. 297/A din 18 aprilie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a declarat recurs pârâtul B.R., care a criticat această hotărâre judecătorească, sub aspectul că nu a primit citaţia cu menţiunea timbrării, iar judecata a avut loc cu încălcarea contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, fără a indica temeiul de drept al cererii de recurs.
Curtea, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt nefondate, recursul urmând a fi respins, pentru următoarele considerente.
În faza procesuală a apelului, pârâtul a fost legal citat pentru termenul din 18 aprilie 2001, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare şi procesului verbal din 4 aprilie 2001 (dosar nr. 1413 al Curţii de Apel Alba Iulia), cu menţiunea depunerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 150.000 lei, conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. d), raportat la art. 11 alin. (1) teza 2 din Legea nr. 146/1997, modificată şi a timbrului judiciar în valoare de 30.000 lei, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din OG nr. 32/1995, însă nu a îndeplinit obligaţia timbrării. Astfel, a fost dată o eficienţă juridică maximă reglementărilor cuprinse în dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995, apelul pârâtului fiind anulat, ca netimbrat.
În acest context, pârâtul fiind citat legal, cu respectarea dispoziţiilor art. 88 şi următoarele C. proc. civ., nu s-a prezentat în instanţă la termenul stabilit, respectiv 18 aprilie 2001, pentru a-şi susţine apelul şi formula apărările, pricina fiind soluţionată în lipsa apelantului.
Pentru aceste considerente, urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul B.R., nefiind îndeplinite nici una din dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., menţionând ca legală şi temeinică Decizia nr. 297/A din 18 aprilie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul B.R., împotriva deciziei nr. 297/A din 18 aprilie 2001 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1702/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5496/2004. Comercial → |
|---|
