ICCJ. Decizia nr. 1511/2005. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1511/2005

Dosar nr. 9675/2004

Şedinţa publică din 4 martie 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 136 din 19 ianuarie 2004, a Tribunalului Vaslui s-a admis cererea de revizuire formulată de SC P. SA Huşi în contradictoriu cu intimata A.P.A.P.S. Bucureşti, privind sentinţa civilă nr. 873 din 14 decembrie 2000 a aceleiaşi instanţe, pe care a schimbat-o în tot; s-a admis excepţia invocată de revizuientă privind lipsa calităţii procesuale pasive şi a respins acţiunea formulată de reclamanta A.P.A.P.S.

Prin aceeaşi sentinţă s-a respins cererea de suspendare a executării hotărârii supuse revizuirii şi intimata a fost obligată la 88.000 lei cheltuieli de judecată.

S-a reţinut de instanţă că A.P.A.P.S. a încheiat, cu SC R.I. SA Bacău, contractul de vânzare-cumpărare din 7 ianuarie 2000, prin care aceasta din urmă, în calitate de compărătoare a acţiunilor SC P. SA Huşi, s-a obligat să achite datoriile acesteia, conform clauzei din Capitolul nr. 8 pct. 7 lit. c), act care a fost ţinut confidenţial fără ca revizuienta să fi avut cunoştinţă de obligaţiile asumate de părţi.

Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială şi contencios administrativ, prin Decizia nr. 164 din 14 iunie 2004, a admis apelul declarat de intimata A.V.A.S. Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 136 din 19 ianuarie 2004 a Tribunalului Vaslui, pe care a schimbat-o în tot şi a respins cererea de revizuire, cu motivarea că în mod eronat instanţa de fond a reţinut că actul nou ar întruni condiţiile, prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

SC P. SA Huşi a declarat recurs împotriva acestei decizii în temeiul art. 304 pct. 8 C. proc. civ. şi a susţinut că este nelegală şi netemeinică.

A arătat recurenta că instanţa de apel a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi nu a observat că între cele trei părţi, SC R.I. SA Bacău, SC P. SA şi A.V.A.S. a intervenit o novaţie subiectivă prin schimbarea de debitor, şi deci SC P. SA nu are calitate procesuală.

S-a susţinut că în mod greşit instanţa de apel a reţinut că în actul prezentat, respectiv contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni din 7 ianuarie 2000, nu îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 322 pct. 5 C. proc civ. Că, în raport de clauza stipulată la Capitolul 8 pct. 87 lit. c) din contract, SC R.I. SA avea obligaţia să achite datoriile societăţii către A.P.A.P.S.

Rezultă cu certitudine din contract intenţia părţilor de a nova, iar elementul nou constă în schimbarea debitorului, respectiv a SC P. SA Huşi cu SC R.I. SA Bacău.

Prin întâmpinare, intimata A.P.A.P.S. Bucureşti a solicitat respingerea recursului, întrucât contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nu întruneşte cerinţele art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Acest act a fost cunoscut de revizuientă şi nu l-a descoperit la 22 septembrie 2003, aşa cum a susţinut, cât timp contractul a avut ca obiect vânzarea acţiunilor SC P. SA Huşi, iar datele privind situaţia generală a societăţii au fost puse la dispoziţia A.P.A.P.S. chiar de către conducerea acestei societăţi.

Recursul nu este fondat.

Prin sentinţa civilă nr. 873 din 14 decembrie 2000 a Tribunalului Vaslui, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 54 din 16 decembrie 2002 a Curţii de Apel Iaşi, s-a admis, în parte, acţiunea formulată de F.P.S. Bucureşti şi pârâta SC P. SA Huşi reorganizată în SC R.I.U.P.P. SA Huşi, a fost obligată la plata sumei de 148.388.677 lei, reprezentând dividende cuvenite pentru exerciţiul financiar al anului 1996 şi la 124.542.314 lei dobânzi aferente dividendelor; la 171.577.050 lei reprezentând dividende cuvenite pentru exerciţiul financiar al anului 1997 şi la 104.207.216 lei dobânzi aferente acestora.

În mod corect Curtea de Apel Iaşi a considerat că cererea de revizuire formulată de SC P. SA Huşi, care iniţial a fost admisă de Tribunalul Vaslui, nu este întemeiată, întrucât nu întruneşte cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., text de lege invocat ca temei juridic de revizuientă.

Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare „mai presus de voinţa părţilor".

În speţă, înscrisul invocat de revizuientă ca act nou, respectiv contractul de vânzare-cumpărare acţiuni din 17 ianuarie 2000, nu îndeplineşte cumulativ cele două cerinţe ale art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

De altfel, aşa cum a susţinut şi intimata, este greu de crezut că revizuienta nu a cunoscut acest contract de vânzare-cumpărare ce a avut ca obiect vânzarea acţiunilor acestei societăţi către SC R.I. SA Bacău.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că Decizia instanţei de apel este legală şi temeinică şi urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să respingă ca nefondat recursul revizuientei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC P. SA Huşi, împotriva deciziei nr. 164 din 14 iunie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1511/2005. Comercial