ICCJ. Decizia nr. 1940/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința nr. 6980 din 2 octombrie 2003, Tribunalul Constanța, secția comercială, a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâtă precum și acțiunea formulată de S.I.F. T. SA, împotriva pârâtei SC N.O. SA, cu privire la anularea hotărârilor A.G.E.A. societății pârâte din data de 31 martie 2003, referitoare la constituirea de societăți mixte și încheierea de contracte de asociere în participațiune.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, care prin decizia nr. 77 din 11 martie 2004 a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă.
Ambele instanțe au reținut că adunarea generală extraordinară a fost convocată cu respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 și art. 107 din O.U.G. nr. 28/2002, constituirea de societăți mixte și încheierea de contracte de asociere în participațiune au avut loc în baza H.G. nr. 577/2002 și Legii nr. 137/2002; prin încheierea contractelor respective nu se înstrăinează nimic din patrimoniul pârâtei, iar scopul urmărit este de a obține beneficii, ce vor fi împărțite între toți acționarii.
împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs arătând că este nelegală, deoarece soluționarea litigiului s-a făcut în ședință publică contrar dispozițiilor art. 130 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, care prevăd judecarea în Camera de Consiliu.
Mai susține că hotărârea A.G.A. vizează modificarea actului constitutiv și ca urmare convocatorul trebuie să conțină textul integral al modificării actului constitutiv, așa cum se prevede în art. 117 din Legea nr. 31/1990 și art. 107 din O.U.G. nr. 28/2002.
O a treia critică se referă la aplicarea greșită a legii, în sensul că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 251 C. com., ci ale Legii nr. 137/2002, care nu mai prevăd încheierea de contracte de asociere în participațiune și vânzarea activelor ca modalități de privatizare modificând, astfel, toate modalitățile de privatizare anterioare.
Reclamanta și-a întemeiat prima critică pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., iar cea de-a doua și a treia critică vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Conform art. 131 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, modificată și republicată privind societățile comerciale, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, iar potrivit art. 131 alin. (6) din același act normativ, cererea se va judeca în camera de consiliu.
Această dispoziție imperativă se referă numai la instanța de fond, la tribunal iar cu privire la căile de atac legea nu face vreo referire, ceea ce înseamnă că în apel și în recurs, asemenea cauze se soluționează în ședință publică.
în aceste condiții, instanța de apel judecând cauza în ședință publică, nu a încălcat formele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. și drept urmare critica vizând dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., nu este întemeiată.
Potrivit art. 117 din Legea nr. 31/1990, când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor. în cazul de față propunerile de constituire a societăților mixte și de încheiere a unor contracte de asociere în participațiune, nu reprezintă o modificare a actului constitutiv, așa cum se susține în recurs pentru că activele ce reprezintă obiectul acestor contracte nu se înstrăinează, rămânând în continuare în patrimoniul societății pârâte.
Atâta timp cât nu s-a mărit sau nu a fost redus capitalul social, nu s-a schimbat obiectul societății, pârâta nu a fuzionat cu alte societăți sau nu și-a schimbat sediul nu a avut loc o modificare a contractului de societate și ca atare în cauză nu trebuie aplicate dispozițiile textului de lege susmenționat.
Cât privește încheierea contractelor de asociere în participațiune și înființarea societăților mixte, aceste operațiuni s-au desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale, întreg procesul de privatizare a societății pârâte fiind reglementat de H.G. nr. 436/2001, care în capitolul 3 pct. II lit. c) pct. 8 prevede că strategia de privatizare trebuie să aibă în vedere ca forme de privatizare și vânzarea de active, vânzarea de acțiuni și constituirea de societăți mixte.
în același sens sunt și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 137/2000 modificată, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, care printre operațiunile ce se aprobă de A.G.A. enumeră și asocierea în participațiune, ceea ce înseamnă că legiuitorul acceptă această modalitate de privatizare.
în raport de cele arătate, înalta Curte a constatat legalitatea deciziei atacate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a respins recursul, ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1943/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1942/2005. Comercial → |
|---|
