ICCJ. Decizia nr. 1985/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 2070 din 3 aprilie 2003, a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamantul F.D., împotriva deciziei nr. 819/ A din 3 octombrie 2001 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.
S-a reținut, în pronunțarea acestei hotărâri, că, prin decizia nr. 819/ A din 3 octombrie 2001, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul pârâtei, SC C.N.T.A.R., împotriva sentinței nr. 279 din 4 aprilie 2001, pronunțată de Tribunalul Arad și a schimbat în tot hotărârea primei instanțe, iar în fond a respins acțiunea reclamantului, F.D. pentru obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în valoare de 228.863.495 lei.
Recursul declarat de reclamant nu a fost timbrat la data depunerii acestuia și nici ulterior, deși, prin citația emisă pentru termenul din 3 aprilie 2003, primită la 12 martie 2003 de avocatul acestuia, la care și-a ales domiciliul, av. H.M., i s-a pus în vedere să depună taxa judiciară de timbru de 6.398.570 lei și timbru judiciar în sumă de 50.000 lei. Ca urmare, instanța de recurs a aplicat prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și a anulat recursul, ca netimbrat.
împotriva deciziei instanței de recurs, reclamantul F.D. a formulat la 3 octombrie 2003, contestație în anulare în temeiul art. 317-321 C. proc. civ., susținând că nu a fost citat pentru judecarea recursului, astfel că, greșit s-a reținut că i s-a pus în vedere timbrarea acestuia, hotărârea de anulare pentru netimbrare fiind nelegală.
Prin întâmpinarea formulată la 12 februarie 2004, SC T. SA Otopeni, a cerut respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Contestatorul F.D., la declararea recursului nu a indicat domiciliul, astfel că, întemeiat instanța de recurs a dispus citarea prin publicitate, conform art. 45 C. proc. civ.
Contestația în anulare nu este fondată, întrucât:
Art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motive ce nu au putut fi invocate pe calea apelului și recursului, când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că F.D. a formulat acțiunea la Tribunalul Arad prin avocat H.M., precizând, în cererea de chemare în judecată, că pe perioada procesului înțelege să-și aleagă domiciliul la cabinet avocat H.M. în Arad.
La acest domiciliu a fost citat la fond și în apel.
Recursul împotriva deciziei Curții de Apel Timișoara nr. 819 din 3 octombrie 2001, a fost declarat tot prin avocat H.M.
Ca urmare, întemeiat instanța de recurs l-a citat pe recurentul F.D., pentru termenul din 3 aprilie 2003, la cabinet avocat H.M., care a semnat de primirea citației, la 12 martie 2003 și a aplicat ștampila cabinetului de avocatură.
Prin citație s-au făcut mențiuni privind obligația timbrării, cu indicarea sumelor de plată.
Ca urmare, susținerile contestatorului în sensul că nu a fost îndeplinită procedura citării în condițiile legii, este contrară actelor din dosar, citarea acestuia în recurs fiind făcută cu îndeplinirea prevederilor art. 83,88 și urm. C. proc. civ.
Citarea nu s-a făcut prin publicitate, cum susține intimata SC T. SA, ci la domiciliul ales de F.D. la Cabinetul avocat H.M., așa cum s-a arătat mai sus, iar citarea a fost legală.
Ca urmare, contestația în anulare a fost respinsă ca nefondată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2115/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1951/2005. Comercial → |
|---|
