ICCJ. Decizia nr. 2563/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 5138 din 25 noiembrie 2003 a Tribunalului Cluj, secția comercială, a fost admisă acțiunea societății comerciale M.M.I.E. SRL Cluj, în contradictoriu cu B.N.R., B.C.I.Ț. SA, sucursala Cluj și SC M.R. SRL București și s-a dispus anularea informațiilor privind incidentele de plăți menționate în C.I.P. (F.N.B.O.) pe seama reclamantei cu privire la biletele la ordin din 17 decembrie 2001 emise în favoarea SC M.R. SRL pentru sumele de 113,20 dolari S.U.A., echivalent în lei.
Apelul declarat de B.N.R. împotriva acestei sentințe a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr. 115 din 2 martie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Instanța de apel a reținut că apelanta are calitate procesuală pasivă, Centrala Incidentelor de Plați (C.I.P.) fiind în subordinea apelantei, așa încât, pentru opozabilitate, corect ea a fost citată ca parte în proces.
Pe fondul pricinii s-a reținut că, plata anticipată a celor două bilete la ordin din partea reclamantei, înainte de scadența lor, acceptată de beneficiar înainte de intrarea în circuitul bancar are drept consecință, lipsirea de conținut a obligației de plată, așa încât introducerea lor în circuit din eroarea beneficiarului nu poate constitui un incident de plată real și deci trecut în evidența C.I.P.
Nemulțumită de această decizie B.N.R. a declarat recurs solicitând casarea ei pentru aplicarea greșită a legii, invocând în drept motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta critică decizia din apel pentru respingerea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, ea nefiind abilitată prin Legea nr. 101/1998 să intervină în relațiile dintre băncile comerciale și clienții acestora.
Centrala Incidentelor de Plăți, potrivit art. 4 și 36 din Regulamentul 1/2001 al B.N.R. pentru organizarea și funcționarea acestei centrale, nu poate anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți primite de la persoanele (băncile) declarante și nu răspunde pentru veridicitatea și integritatea informației primite, ci numai B.C.I.Ț. SA.
Pe fondul cauzei recurenta apreciază că acțiunea reclamantei trebuia respinsă, deoarece numai incidentele de plăți majore cu cecuri determină declararea titularului de cont în interdicție bancară și nu și cele cu bilete la ordin așa cum eronat a susținut reclamanta.
Mai mult, numai unul dintre cele două incidente de plată cu bilete la ordin este major după cum rezultă din anexa la F.N.P.R., iar reclamanta a recunoscut chiar prin acțiune că la data depunerii în bancă a biletelor la ordin, spre încasare, nu avea disponibilități bănești în cont, așa încât banca declarantă a procedat corect.
Prin întâmpinare intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului.
Recursul este întemeiat:
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea formulată împotriva celor trei pârâte, B.N.R., B.C.I.Ț. SA și SC M.R. SRL, pe dispozițiile Regulamentului emis de B.N.R. pentru funcționarea și organizarea C.I.P. (nr. 1/2001) solicitând anularea informațiilor cu privire la incidentele de plăți ce o afectează.
Potrivit dispozițiilor art. 46 și art. 47 din acest Regulament, B.N.R. este cea care poate sista accesul la informațiile conținute în fișierele C.I.P., poate transmite și valorifica date în legătură cu incidentele de plăți și poate percepe comisioane și aplica sancțiuni pentru comunicarea unor date eronate.
în raport de aceste dispoziții în mod nejustificat recurenta critică respingerea excepției lipsei calității sale procesuale de către instanțe, rezultând din acest Regulament că C.I.P. funcționează în cadrul B.N.R., fără a avea personalitate juridică distinctă.
Potrivit acestui Regulament, C.I.P. înregistrează incidentele de plată la cererea persoanelor declarante [(art. 2 lit. b) și h)] care au obligația să furnizeze informațiile aferente acestora [(art. 3 alin. (1)] ele răspunzând pentru veridicitatea și integritatea informației transmise [(art. 4 alin. (1)].
Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești în baza unei cereri de anulare. [(art. 36 alin. (2)]
în speță, reclamanta a chemat în judecată cele trei pârâte solicitând anularea informațiilor cu privire la incidentele de plăți cu privire la două bilete la ordin, fără însă a menționa ce obligație urmează a se stabili în sarcina fiecărei pârâte.
Instanțele, atât cea de fond cât și cea de apel, n-au fost preocupate, în virtutea rolului activ, în a stabili cadrul procesual și ce obligație incumbă fiecărei pârâte, așa încât critica recurentei în ce privește fondul cauzei este întemeiată, instanțele nefăcând o corectă interpretare și aplicare a normelor cuprinse în Regulamentul nr. 1/2001, emis în temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 58/1998 și a Legii nr. 101/1998.
în consecință, curtea va admite recursul B.N.R. și în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va modifica decizia din apel, în sensul admiterii apelului B.N.R. declarat împotriva sentinței de fond, sentință ce urmează a fi desființată, iar cauza trimisă spre rejudecare pentru stabilirea cadrului procesual, respectiv a obligației ce incumbă fiecărei pârâte.
Câtă vreme banca declarantă nu retrage datele comunicate C.I.P., această centrală nu poate anula mențiunile făcute în fișier.
Așadar, cauza a fost trimisă spre rejudecare instanței de fond, în temeiul dispozițiilor art. 313 și art. 314 C. proc. civ., cauza a fost reanalizată și prin prisma apărărilor făcute în întâmpinare de B.C.I.Ț. SA și prin prisma celor susținute de recurentă și s-a verificat condițiile și motivele pentru care s-au mai comunicat incidentele de plăți.
| ← ICCJ. Decizia nr. 343/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2562/2005. Comercial → |
|---|
