ICCJ. Decizia nr. 2695/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2695/2005
Dosar nr. 8039/2004
Şedinţa publică din 10 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 14 mai 2002, reclamanţii B.E. şi B.V. au chemat în judecată pe pârâţii A.P. Piteşti şi SC N.A.W.S. SRL Piteşti, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea relativă a contractului de închiriere din 18 mai 2001, încheiat între A.P. şi societatea comercială pârâtă, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 3341 din 17 decembrie 2003, Tribunalul Argeş a admis acţiunea reclamanţilor, a constatat nulitatea relativă a contractului de închiriere nr. 185 din 18 mai 2001 şi a obligat pe pârâte la plata sumei de 2.501.000 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia civilă nr. 134 din 19 aprilie 2004, a admis apelurile pârâtelor, a schimbat în tot sentinţa civilă, în sensul că, a respins acţiunea reclamanţilor, ca nefondată, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.056.500 lei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti reclamanţii au declarat recurs, solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii lor aşa cum a fost formulată, întrucât sunt şi ei membrii ai A.P. şi au calitate procesuală activă, fiind şi ei proprietari.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea probatoriilor administrate în cauză, precum şi a concluziilor raportului de expertiză efectuat, în raport de susţinerile pe care reclamanta le face prin recursul de faţă, se constată că acestea nu întrunesc condiţiile art. 304 C. proc. civ., pentru a conduce la casarea hotărârii atacate.
În speţă, se constată că reclamanţii nu sunt părţi în contractul de închiriere a cărei anulare se cere, situaţie în care, corect instanţa de apel a constatat că aceştia nu au calitate procesuală activă, nefiind întrunite nici condiţiile art. 11 din OG nr. 85/2001.
Astfel că, în ce priveşte condiţia acordului proprietarilor direct afectaţi pentru încheierea contractelor de închiriere a spaţiilor proprietate comună, nu poate conduce la concluzia că aceştia devin părţi ale contractului, întrucât cerinţa de valabilitate legală a contractului priveşte existenţa împuternicirii A.P., între care şi a reclamanţilor, de a încheia un astfel de contract, ceea ce nu s-a contestat.
De altfel, din expertiză a rezultat că, sub aspectul vecinătăţii dintre spaţiul comercial şi cel de locuit, nu s-a dovedit că reclamanţii ar fi proprietarii direct afectaţi.
În consecinţă, recursul reclamanţilor se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
Având în vedere această soluţie, potrivit art. 274 C. proc. civ., recurenţii reclamanţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 4.000.000 lei către pârâta A.P. Piteşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii B.E. şi B.V., împotriva deciziei nr. 134/ A-C din 19 aprilie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurenţii reclamanţi la plata sumei de 4.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă A.P. Piteşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 10 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2693/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2698/2005. Comercial → |
|---|
