ICCJ. Decizia nr. 2742/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2742/2005
Dosar nr. 10662/2004
Şedinţa publică din 11 mai 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 562, pronunţată de secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Timiş la data de 9 martie 2004, în dosarul nr. 810/COM/2002, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta A.P.A.P.S., împotriva pârâţilor G.D. şi SC Ş.Ş.A. SA Timişoara, cu consecinţa autorizării reclamantei să realizeze gajul constituit de pârâtul G.D., asupra unui număr de 6493 acţiuni din capitalul social al pârâtei SC Ş.Ş.A. SA Timişoara.
Spre a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâtul G.D., în calitate de cumpărător, nu şi-a îndeplinit obligaţia contractuală asumată potrivit art. 7.9 din contractul nr. 485, încheiat la data de 7 august 1998 cu vânzătorul F.P.S., situaţie ce antrenează răspunderea sa contractuală potrivit art. 969-970 C. civ., apreciind că, apărarea pârâtului, referitoare la faptul că vina de a nu-şi fi îndeplinit menţionata obligaţie aparţine reclamantei, care nu i-a adus la cunoştinţă litigiile purtate de terţi având ca obiect imobilele, având şi termeni asupra cărora trebuia realizată investiţia, nu e de natură să-l exonereze de această răspundere.
Apelul formulat de pârât împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca neîntemeiat, de secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Timişoara, prin decizi civilă nr. 248/ A, pronunţată la data de 6 septembrie 2004, în dosarul nr. 4236/COM/2004.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa de apel a apreciat ca fiind legală şi temeinică hotărârea instanţei de fond, întrucât probele administrate atestă că pârâtul G.D. nu a executat obligaţiile contractuale asumate cu privire la investiţii în termenul prestabilit, situaţie de îndreptăţeşte creditorul gajist să execute garanţia, respectiv, gajul asupra acţiunilor, specificat prin art. 7.9 din contractul de vânzare-cumpărare acţiuni din 7 august 1998, care nu conferă acestuia proprietatea asupra clădirilor ci doar asupra pachetului majoritar de acţiuni din capitalul social al SC Ş.Ş.A. SA, apreciind, nefondată, excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârât, având în vedere cerinţele art. 1201 C. civ. şi obiectul distinct al cauzei dedusă judecăţii de cel ce a făcut obiectul judecăţii soluţionată prin Decizia civilă nr. 1581 pronunţată de secţia a VI-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti, în dosarul nr. 1771/2002 invocată în susţinerea excepţiei.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a formulat recurs apelantul pârât G.D. invocând motivele, prevăzute de art. 304 pct. 8, pct. 9 şi pct. 10 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că instanţele apelului au acordat clauzelor prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare nr. 485/1998 „un înţeles greşit", evocându-se art. 7.9 şi art. 6.9 şi au încălcat dispoziţiile art. 1201 C. civ., prin soluţia dată excepţiei autorităţii de lucru judecat, critici care se circumscriu motivelor prevăzute de art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., recurentul nedezvoltând motivul prevăzut de art. 304 pct. 10, spre a putea fi analizat, simplele afirmaţii, ce se constituie în apărări de fond, referitoare la dorinţa sa de a realiza programul investiţional şi la buna sa credinţă în acest demers, neîndeplinind cerinţa prevăzută de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cu referire la acest din urmă motiv de recurs.
Intimata reclamantă A.P.A.P.S. a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului, apreciind ca legală şi temeinică Decizia atacată.
Recursul este nefondat.
Astfel, este de observat că recurentul nu a indicat, expres, în ce constă „înţelesul greşit" al instanţelor fondului clauzelor contractuale, iar referirea la art. 7.9 şi la art. 6.9 din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, încheiat la data de 7 august 1998 între F.P.S, în calitate de vânzător şi G.D., în calitate de cumpărător, nu justifică critica întemeiată pe art. 304 pct. 8 C. proc. civ., pe de o parte, întrucât atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au apreciat „cu justeţe" că obligaţia reconvenţională asumată de cumpărător prin art. 7.9 din acest act juridic nu este afectată de nici o modalitate, termen, condiţie sau sarcină, iar pe de altă parte, întrucât aspectele evocate în susţinerea acestei critici nu au semnificaţia încălcării principiului înscris în art. 969 C. civ.
Cum obiectul cererii soluţionată, irevocabil, prin Decizia secţiei a VI-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti, nr. 1581, pronunţată la data de 20 noiembrie 2002, în dosarul nr. 1771/2002, l-a constituit înregistrarea gajului constituit asupra unui număr de 6493 acţiuni, specificat prin art. 7.9 din contractul de vânzare de acţiuni din 7 august 1998 în favoarea A.P.A.P.S., cu plata de daune cominatorii în sumă de 1.000.000 lei pe zi întârziere, până la executarea obligaţiei, şi cum obiectul cererii dedusă judecăţii în realizarea acestui gaj se constată că, în lipsa identităţii de obiect, soluţia dată excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată în speţă, respectă cerinţele art. 1201 C. civ., aşa încât, nici critica întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi primită.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul G.D., împotriva deciziei civile nr. 248/ A din 6 septembrie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2737/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2746/2005. Comercial → |
|---|
