ICCJ. Decizia nr. 2758/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2758/2005
Dosar nr. 238/2005
Şedinţa publică din 11 mai 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 1581/2002, aşa cum a fost precizată, reclamanta SC C. SRL Braşov, a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC R. SRL Braşov ca, prin hotărâre judecătorească, să fie obligată pârâta la plata sumei de 242.010.000 lei echivalentul în lei al sumei de 6.500 euro îmbunătăţiri efectuate la imobilul hală de producţie situat în str. Plevnei, municipiul Braşov şi să se instituie un drept de retenţie în favoarea reclamantei până la data plăţii, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 4729/ C din 28 noiembrie 2003, Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantă.
În motivarea acestei sentinţe, prima instanţă a reţinut că respectiva construcţie, asupra căreia s-au efectuat pretinsele îmbunătăţiri nu este înscrisă în cartea funciară, de pârâtă, care este un detentor precar, ci conform înscrierii din C.F., dreptul de administrare aparţine A.C.R.M. Braşov.
În acest context, SC R. SRL Braşov, nu poate să răspundă în numele statului român pentru prejudiciul suferit de reclamantă, deoarece îmbunătăţirile efectuate profită proprietarului, iar SC R. SRL Braşov nu şi-a dovedit calitatea de reprezentant al acestuia.
Prin Decizia nr. 206/ Ap din 13 octombrie 2004, Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei mai sus menţionate, ca neîntemeiat, reţinând, în concluzie, că în mod corect instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, apelul reclamantei fiind neîntemeiat.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârilor pronunţate în cauză şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligarea intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecată în toate instanţele.
Recurenta reclamantă critică soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi, în consecinţă, respingerea acţiunii şi a apelului, pe care le-a promovat, susţinând, în esenţă, că intimata pârâtă are în obiectul de activitate şi posibilitatea efectuării unor acte de dispoziţie, nu numai de administrare a imobilelor, fapt ce dovedeşte calitatea de proprietar a acesteia şi asupra spaţiului care face obiectul cauzei de faţă.
De asemenea, susţine că din extrasul C.F. desfăşurat pentru C.F., rezultă care este situaţia reală a imobilului H.P., având în vedere faptul că în sentinţa civilă nr. 7010/2002 pronunţată de Judecătoria Braşov, în dosarul civil nr. 8722/2002 apare ca fiind înscris în C.F.
Recursul nu este fondat.
Astfel, faţă de temeiul de drept invocat, respectiv dispoziţiile art. 494 alin. (3) C. civ., reclamanta, pentru a solicita contravaloarea pretinselor îmbunătăţiri aduse imobilului situat în Braşov, str. Plevnei, în calitate de terţă persoană, trebuia să se îndrepte împotriva proprietarului terenului, a cărui identificare se impunea, întrucât, în speţă, acesta nu este identic cu locatorul din contractul de închiriere, contract ce a existat între părţi, dar a expirat anterior formulării acţiunii de către reclamantă.
Din actele dosarului se constată că în C.F. este înscris un teren al cărui proprietar este Municipiul Braşov, iar dreptul de administrare operativă aparţine I.C.R.M. Braşov şi nu SC R. SRL Braşov.
De asemenea, nici din sentinţa civilă nr. 7010/2002, pronunţată de Judecătoria Braşov, invocată de recurenta reclamantă, nu rezultă că s-a statuat cu putere de lucru judecat asupra calităţii de proprietar a pârâtei SC R. SRL Braşov.
Totodată, nu există nici un mandat de reprezentare valabil exprimat, în baza căruia pârâta să poată sta legal în instanţă şi care să-i confere calitate procesuală pasivă.
În această împrejurare, se reţine că în mod corect instanţele au reţinut că pârâta are calitate de detentor precar şi au admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, respingând în consecinţă acţiunea şi, apoi, apelul promovat de reclamantă, întrucât pârâta nu administrează terenuri, ci numai clădiri, al căror proprietar este statul român, reprezentat de Municipiul Braşov şi, prin urmare, cum pretinsele îmbunătăţiri profită adevăratului proprietar al terenului, pretenţiile reclamantei trebuia să fie îndreptate împotriva acestuia şi nu a pârâtei, lipsită de calitate procesuală pasivă.
Ca atare, având în vedere că recurenta reclamantă nu a formulat nici un motiv de recurs întemeiat, care în condiţiile art. 304 C. proc. civ., să conducă la desfiinţarea hotărârilor pronunţate, acestea vor fi menţinute şi se va respinge recursul declarat de reclamantă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C. SRL Braşov, împotriva deciziei nr. 206/ Ap din 13 octombrie 2004 a Curţii de Apel Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2749/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2766/2005. Comercial → |
---|