ICCJ. Decizia nr. 2876/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin încheierea de ședință nemotivată din 21 martie 2005, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a constatat ivit conflictul pozitiv de competență, a suspendat judecata cauzei privind pe petenta SC G.P.R. SRL și intimata SC A. SA și, totodată a investit înalta Curte cu soluționarea conflictului pozitiv de competență.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 1271/2005.
Din actele și lucrările dosarului, înalta Curte constată următoarele:
Prin sentința arbitrală nr. 33 din 29 iunie 2004, pronunțată de Comisia de Arbitraj de pe lângă C.C.I.N.A. Constanța la sediul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I. a României și a Municipiului București a fost admisă în parte acțiunea arbitrală înregistrată la C.C.I.N.A. Constanța sub nr. 8 din 9 mai 2003, formulată de reclamanta SC A. SA Constanța, împotriva pârâtei SC G.P.R. SRL București.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 145.721 dolari S.U.A., în echivalent în lei la cursul de schimb leu /dolar al B.N.R. din ziua plății, cu titlu de preț depozitare mărfuri.
împotriva acestei hotărâri atât reclamanta, cât și pârâta au declarat acțiune în anulare, în temeiul art. 364 C. proc. civ.
Acțiunea în anulare formulată de reclamanta SC A. SA Constanța, împotriva sentinței arbitrale nr. 33/2004, pronunțată de Comisia de Arbitraj de pe lângă C.C.I.N.A. Constanța a făcut obiectul dosarului înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.
Prin decizia nr. 5678 din 15 decembrie 2004, înalta Curte a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența soluționării acțiunii în anulare formulată de SC A. SA Constanța, în favoarea Curții de Apel Constanța.
Acțiunea în anulare formulată de pârâta SC G.P.R. SRL București, împotriva aceleiași hotărâri arbitrale a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a comercială sub nr. 1765/2004, instanță care a respins excepția de necompetență teritoriale a Curții de Apel București, și în raport de decizia susmenționată, a constatat conflict pozitiv de competență.
Pentru considerentele care vor urma, înalta Curte, asupra conflictului de competență cu care a fost investită, conform art. 20 și art. 22 C. proc. civ., va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța.
Astfel, potrivit art. 365 C. proc. civ., competența materială în cazul cererii în anulare a hotărârii arbitrale revine instanței imediat superioare celei prevăzute de art. 342 C. proc. civ., în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul.
Art. 342 alin. (1) C. proc. civ., prevede că pentru înlăturarea pierderilor care s-ar ivi în organizarea și desfășurarea arbitrajului, partea interesată poate sesiza instanța de judecată care, în lipsa convenției arbitrale, ar fi fost competentă să judece litigiul în fond, în primă instanță.
în speță, reclamanta SC A. SA Constanța, în contradictoriu cu SC G.P.R. SRL a formulat cerere de arbitrare Comisiei de Arbitraj de pe lângă C.C.I.N.A. Constanța, conform clauzei compromisorii cuprinsă în art. 11 din contractele de depozitare încheiate între părți.
Potrivit acestei clauze părțile au stabilit că litigiile apărute cu ocazia derulării contractului vor fi soluționate pe cale amiabilă, iar în caz de neconciliere se vor soluționa de către C.C.I. Constanța.
După cum rezultă din considerentele hotărârii arbitrale, părțile au fost de acord că litigiul dintre ele este de competența tribunalului arbitral menționat, neridicând excepții în legătură cu constituirea componența și competența acestuia.
Art. 365 C. proc. civ., conține o normă specială de competență în raport cu principiul căruia toate incidentele privitoare la arbitraj intră în atribuțiile instanței care, în lipsa convenției arbitrale, ar fi avut competența de a soluționa litigiul în fond, condiționând competența instanței care soluționează acțiunea în anulare de situarea ei în circumscripția teritorială și care a avut loc arbitrajul.
Ori în speță, arbitrajul s-a desfășurat în circumscripția teritorială a C.C.I.N.A. Constanța, ceea ce în raport de dispozițiile legale citate impune că soluționarea acțiunii în anulare să fie de competența Curții de Apel Constanța (împrejurarea că pronunțarea hotărârii arbitrale a avut loc la sediul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I. a României și a Municipiului București, nu poate avea influență asupra competenței în raport de dispozițiile art. 365 C. proc. civ., cu referire la art. 342 C. proc. civ.).
în consecință, soluționând conflictul de competență, înalta Curte a stabilit că în cauză competența soluționării acțiunii în anulare revine Curții de Apel Constanța.
← ICCJ. Decizia nr. 3387/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3408/2005. Comercial → |
---|