ICCJ. Decizia nr. 3408/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu la data de 2 martie 2004, Judecătoria Buftea a admis cererea formulată de SC I.B. SA Buftea în contradictoriu cu SC R. SRL București și a dispus investirea cu formulă executorie a biletului la ordin emis de către SC R. SRL București la data de 13 martie 2003, pentru suma de 50.000.000 lei cu termen scadent la data de 30 aprilie 2003.
împotriva acestei încheieri, SC R. SRL București a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii și respingerea cererii de investire cu formulă executorie ca fiind nelegală.
Cererea de recurs a fost înaintată înaltei Curți de Casație și Justiție iar ulterior, ca urmare a modificărilor legislative intervenite a fost trimisă Tribunalului București, fiind înregistrată pe rolul secției a VI-a comercială.
Prin încheierea din 15 iulie 2004, secția a VI-a comercială a Tribunalului București a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea dosarului conducerii tribunalului în vederea repartizării către o secție civilă. în urma acestei proceduri cauza a fost înregistrată pe rolul secției civile.
Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin decizia nr. 683 A pronunțată la data de 23 septembrie 2004, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova în soluționarea apelului și a declinat competența de soluționare a apelului formulat de SC R. SRL București în favoarea Curții de Apel București.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 336 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că este vorba de o cale de atac de drept comun îndreptată împotriva unei încheieri pronunțate în materie necontencioasă și că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3733C. proc. civ., deoarece acest text legal prevede că numai încheierile prin care s-a respins cererea de investire cu formulă executorie pot fi atacate cu calea de atac a recursului.
Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia nr. 341/ R pronunțată în camera de consiliu la data de 31 martie 2005, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București în soluționarea recursului și a declinat competența de soluționare a recursului formulat de SC R. SRL în favoarea Tribunalului București.
în temeiul dispozițiilor art. 20 pct. 2 C. proc. civ., curtea de apel a trimis dosarul înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
înalta Curte, examinând actele dosarului reține că în mod corect Curtea de Apel București a calificat calea de atac formulată de SC R. SRL București ca fiind recurs, având în vedere dispozițiile art. 61 alin. (4), raportat la art. 106 din Legea nr. 58/1934, astfel cum a fost modificată prin O.G. nr. 11/1993, potrivit cărora încheierea de investire cu formulă executorie a biletului la ordin nu este supusă apelului.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 299 alin. (3) C. proc. civ., aliniat introdus prin art. 1 pct. 5 din Legea nr. 195/2004, încheierile sau alte hotărâri pronunțate de instanțele judecătorești sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac este de competența instanței imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea în cauză sau, după caz, de competența instanței expres prevăzută de lege.
în conformitate cu art. 725 alin. (1) C. proc. civ., dispozițiile legii noi se aplică din momentul intrării în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche.
în consecință, competent să soluționeze recursul declarat de SC R. SRL București împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Buftea în ședința din Camera de Consiliu de la 2 martie 2004, este Tribunalul București căruia i s-a trimis dosarul.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2876/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3393/2005. Comercial → |
|---|
