ICCJ. Decizia nr. 3080/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3080/2005
Dosar nr. 2051/2003
Şedinţa de la 25 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 9 decembrie 1999, reclamantul F.P.S. Bucureşti a chemat în judecată pârâta SC F.G.I.E. SRL Alba Iulia, pentru a se dispune rezoluţiunea contractului de vânzare – cumpărare acţiuni, încheiat între părţi cu repunerea părţilor în situaţia anterioară şi obligarea la daune interese de 36.348.295 lei şi la dividendele încasate pe perioada 1996 – 1999.
Prin sentinţa civilă nr. 3409 din 25 mai 2000, Tribunalul Bucureşti, a respins acţiunea, ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul care, prin Decizia civilă nr. 3457 din 29 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost admis şi sentinţa schimbată în sensul că, s-a dispus rezoluţiunea contractului, menţinându-se restul dispoziţiilor.
Prin Decizia civilă nr. 3009 din 24 aprilie 2002, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, s-a anulat ca netimbrat recursul pârâtei şi s-a admis recursul reclamantului, s-a casat Decizia recurată şi s-a trimis cauza la instanţa de apel pentru ca aceasta să se pronunţe cu privire la repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului menţinându-se celelalte dispoziţii.
În rejudecare, în apel, după casarea cu trimitere, apelanta A.P.A.P.S. Bucureşti (succesoarea F.P.S. Bucureşti) a precizat la 7 octombrie 2001 că solicită daune interese în valoare de 142.674.386 lei reprezentate de penalităţi de întârziere şi dobândă la ratele scadente şi achitate cu întârziere şi dividendele încasate în baza contractului rezoluţionat.
Prin Decizia comercială nr. 39/ A din 13 iunie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis apelul A.P.A.P.S. Bucureşti şi a schimbat sentinţa în sensul că a repus părţile în situaţia anterioară contractului de vânzare – cumpărare, obligând pârâta să restituie reclamantei 297.050 acţiuni la valoarea de 1.000 lei fiecare, iar pe reclamantă să restituie preţul de 209.491.500 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, a reţinut că, prin Decizia civilă nr. 3009/2002 a Curţii Supreme de Justiţie, s-a casat parţial Decizia civilă nr. 3457/2000 a Curţii de Apel Bucureşti, doar pentru capătul de cerere privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, precizarea apelantei formulată la 7 noiembrie 2001 având acelaşi conţinut cu cererile privind daunele interese şi plata dividendelor formulate în primul ciclu procesual şi care au fost soluţionate irevocabil de către Curtea Supremă de Justiţie în sensul respingerii acestora.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat recurs întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut că soluţia este nelegală deoarece, instanţa de casare a respins cererea de plată a penalităţilor dobânzilor şi dividendelor întrucât la acea dată recurenta reclamantă nu era în măsură să indice cuantumul acestora, obligaţie îndeplinită în al doilea ciclu procesual fiind calculate până la 29 noiembrie 2000 încât, instanţa de rejudecare trebuia să se pronunţe având în vedere şi temeiul legal al cererii respectiv dispoziţiile art. 21 alin. (11) din OUG nr. 25/2002.
Recursul este nefondat.
Aşa cum rezultă cu evidenţă din Decizia de casare nr. 3009/2002, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, hotărârea instanţei de apel a fost casată în parte cu privire la nepronunţarea instanţei asupra cererii de repunere a părţilor în situaţia anterioară, cererile de obligare la penalităţi de întârziere, dobânzi şi de restituire a dividendelor încasate pe perioada de valabilitate a contractului solicitate, prin capete de acţiune separate fiind apreciate ca legal soluţionate de către instanţa de apel pentru considerentele de fapt şi de drept acolo reţinute şi invocate, de altfel, şi de către recurenta reclamantă în recurs, dar care nu mai pot fi reanalizate.
Consecinţele juridice ale casării sunt cele argumentate de art. 311 C. proc. civ., respectiv art. 315 C. proc. civ., hotărârea casată parţial conservând autoritatea lucrului judecat în privinţa chestiunilor litigioase dezlegate de instanţa de fond (apel) care au făcut obiectul recursului şi au fost respinse, iar instanţa de trimitere trebuie să se supună limitelor cu care a fost investit în rejudecare.
Aşa fiind, soluţia recurată este la adăpost de criticile formulate respectând întocmai textele de lege sus evocate încât, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.V.A.S., împotriva deciziei nr. 39/ A din 13 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 25 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3078/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3083/2005. Comercial → |
|---|
