ICCJ. Decizia nr. 3106/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3106/2005
Dosar nr. 436/2005
Şedinţa publică din 25 mai 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată la data de 4 iunie 2004, în dosarul nr. 750/2004, Judecătoria Lehliu Gară a admis, în parte, cererea creditoarei A.P.A.P.S. formulată împotriva debitorului D.P.I. şi a încuviinţat executarea silită faţă de acesta, numai în privinţa daunelor cominatorii, potrivit titlului executoriu, reprezentat de sentinţa civilă nr. 792, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, la data de 9 noiembrie 2001.
Spre a hotărî astfel, instanţa de executare a reţinut că nu poate fi executată silit decât obligaţia privind plata daunelor cominatorii înscrisă în titlul executoriu nu şi obligaţia debitorului de a înregistra gajul, care nu se poate aduce la îndeplinire prin forţa publică.
Apelul formulat împotriva acestei hotărâri de creditoare, motivat pe ignorarea art. 5802 C. proc. civ., a fost respins, ca nefondat, de secţia a V-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti, prin Decizia comercială nr. 597, pronunţată la data de 14 decembrie 2004 în dosarul nr. 1507/2004.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa de apel a reţinut că hotărârea instanţei de executare este legală şi temeinică, întrucât obligarea pârâtului de a proceda la înregistrarea gajului nu poate fi adusă la îndeplinire prin folosirea forţei publice, considerând, inadmisibilă, schimbarea cauzei juridice în apel prin invocarea art. 5802, faţă de dispoziţiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a formulat recurs apelanta creditoare, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că instanţa de apel a interpretat, greşit, clauzele contractuale şi dispoziţiile Legii nr. 31/1990 republicată, cu referire la art. 7.6 din contractul de vânzare-cumpărare acţiuni şi art. 106 din Legea nr. 31/1990 şi a apreciat, eronat, că obligaţia debitorului de a înregistra gajul nu se poate aduce la îndeplinire pe cale de executare silită, critici care se circumscriu motivelor, prevăzute de art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Astfel, este de observat că instanţa de apel, examinând dispozitivul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 792, pronunţată de Tribunalul Călăraşi la data de 9 noiembrie 2001, în dosarul nr. 2281/2001, a evocat obligaţia pârâtului D.P.I. de a înregistra gajul constituit asupra unui număr de 12.134 acţiuni cumpărate de la A.P. SA, în favoarea A.P.A.P.S. la registrul acţionarilor societăţii, stabilită, prin menţionata hotărâre, tocmai în considerarea precizatei clauze contractuale şi a dispoziţiilor art. 106 din Legea nr. 31/1990, pe care, în cadrul procesual dedus judecăţii, cu referire la obiect, nu avea a le interpreta sau aplica şi, a apreciat, cu justeţe, că mijlocul juridic pentru constrângerea debitorului de a executa această obligaţie îl constituie daunele cominatorii care pot forma obiectul executării silite, conform titlului executoriu în discuţie.
Aşa fiind, constatând neîndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de creditoarea A.V.A.S., împotriva deciziei nr. 597 din 14 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3103/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3107/2005. Comercial → |
|---|
