ICCJ. Decizia nr. 3666/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin sentința nr. 352 din 9 august 1999 a Tribunalului Satu Mare, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții C.M., E.L., F.D., I.G., I.M., L.G.G., M.V., M.G., P.C., R.M., S.P. și T.M., împotriva pârâților SC M. SA Satu Mare, F.P.S. București, sucursala Satu Mare și S.I.F. B.C., s-a constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. a SC M. SA Satu Mare din 6 ianuarie 1998, a actului adițional din 6 ianuarie 1998 la actul constitutiv al acestei societăți.
S-a respins capătul de cerere privind rectificarea capitalului social.
Prin decizia nr. 8/ C din 6 ianuarie 2000, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, s-a admis apelul formulat de S.I.F. B.C., împotriva sentinței nr. 352 din 9 august 1999 a Tribunalului Satu Mare, pe care a schimbat-o în întregime în sensul că a respins acțiunea reclamanților ca tardiv formulată.
Prin aceiași sentință s-a respins apelul declarat de reclamanți.
împotriva deciziei reclamanții au formulat o cerere de revizuire în conformitate cu prevederile art. 322 pct. 4 C. proc. civ.
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, potrivit căreia actul adițional publicat în M. Of. nr. 294 din 5 februarie 1998 a fost falsificat, iar publicarea lui în M. Of. s-a realizat ca urmare a infracțiunii de neglijență în serviciu.
în motivarea cererii de revizuire au mai fost invocate și probleme pe fondul litigiului.
Prin decizia nr. 10/COM/2003-A din 8 aprilie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța decizia s-a reținut că instanța de apel nu a intrat în cercetarea fondului și a respins acțiunea pe excepția de tardivitate.
în considerente se mai reține că pe de altă parte se poate ridica și problema tardivității cererii de revizuire, deoarece actul pe care se întemeiază cererea a fost depus de reprezentantul reclamanților în dosarul Curții Supreme de Justiție, în ședința din 4 iulie 2002 din dosar, astfel că la această dată revizuenții au avut cunoștință de actul care stă la baza cererii de revizuire, dată de la care, conform art. 324 C. proc. civ., cererea de revizuire trebuia formulată în termen de o lună.
în finalul considerentelor se face precizarea că în temeiul prevederilor art. 322 alin. (1) și art. 326 C. proc. civ., cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă potrivit dispozitivului.
împotriva deciziei au formulat recurs reclamanții care au criticat-o pentru nelegalitate.
în motivarea recursului, recurenții au susținut că în mod greșit s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă făcându-se o interpretare greșită a prevederilor art. 322 C. proc. civ., apreciind că revizuirea este o cale de retractare numai în privința hotărârilor care au evocat fondul.
Se apreciază de recurenți că textul nu condiționează admisibilitatea revizuirii unei hotărâri dată în apel de judecarea pe fond a apelului, această condiție fiind cerută de legiuitor numai în cazul în care se cere revizuirea unei hotărâri de instanța de recurs.
De asemeni se susține că în mod greșit în considerentele deciziei recurate cererea de revizuire nu ar fi fost introdusă în termen fapt în contradicție cu actele aflate la dosar.
Mai precizează recurenții că instanța de revizuire avea competența ca pe cale incidentală să se pronunțe mai întâi asupra existenței sau inexistenței infracțiunilor invocate.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță.
în drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ.
Criticile formulate nu sunt fondate.
De menționat că prin minută și dispozitivul sentinței se menționează în mod expres că cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă nefiind întrunite condițiile cerute de prevederile art. 322 C. proc. civ.
Potrivit textului mai sus menționat revizuirea unei decizii rămasă definitivă în instanța de apel se poate solicita atunci când evocă fondul.
în speță decizia nr. 8 din 6 ianuarie 2000, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în urma admiterii apelului nu a evocat fondul cauzei ci a respins acțiunea reclamanților ca tardiv formulată.
Nu poate fi avută în vedere susținerea recurenților că în cazul unor decizii definitive în apel poate fi pronunțată o cerere de revizuire chiar dacă nu a fost evocat fondul, interpretarea fiind contrară prevederilor art. 322 C. proc. civ.
Susținerea că cererea de revizuire este formulată în termen nu poate fi analizată în raport de faptul că cererea de revizuire a fost respinsă, ca inadmisibilă.
Instanța nu putea să ia în discuție incidentală existența sau inexistența unor infracțiuni câtă vreme nu s-a soluționat cererea de revizuire pe fond și pe cale de excepție aceasta fiind apreciată, ca inadmisibilă.
Față de considerentele mai sus menționate s-a apreciat că în cauză nu subzistă nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care să ducă la casarea sau modificarea deciziei recurate și pe cale de consecință recursul formulat de recurenții-reclamanți, a fost respins, ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 3714/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3667/2005. Comercial → |
---|