ICCJ. Decizia nr. 3437/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 7 iulie 2004 la Judecătoria Onești, reclamanta SC C.C. SRL Slănic-Moldova, prin lichidator SC P.T. SRL Onești a chemat în judecată C.N.C.F. C.F.R. SA București - Regionala C.F.R. Galați solicitând:
1. Constatarea nulității Protocolului de compensare din 3 mai 2001 (privind stingerea datoriilor de 49.206.000 lei) și a Protocolului de compensare din 21 iunie 2001 (privind stingerea datoriilor de 34.926.500 lei) în total, compensare datorii de 84.132.500 lei.
2. Obligarea pârâtei la plata sumelor:
- 42.943.890 lei, garanții lucrări executate;
- 84.132.500 lei (49.206.000 lei + 34.926.500 lei) ce formează datorii din cele 2 protocoale de compensare, pentru care a cerut constatarea nulității.
Judecătoria Onești, prin sentința nr. 1986 din 11 august 2004, a declinat competența soluționării în favoarea Tribunalului Bacău, reținând că obiectul cererii privește pretenții nepatrimoniale, constatarea nulității a două acte, care potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., sunt de competența tribunalului.
Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1506 din 1 octombrie 2004, a respins, ca nefondată, cererea privind constatarea nulității protocoalelor de compensare din 3 mai 2001 și 21 iunie 2001, iar pretențiile patrimoniale au fost disjunse și s-a declinat competența soluționării în favoarea Judecătoriei Onești și față de ivirea conflictului negativ de competență a trimis cauza pentru soluționarea acestuia la Curtea de Apel Bacău.
S-a reținut, privitor la protocoalele de compensare, că acestea sunt valabile și conforme cu prevederile art. 40 din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 149/2004.
împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, prin care a susținut că greșit a fost respinsă cererea privind constatarea nulității protocoalelor de compensare, întrucât la data încheierii acestora, dispozițiile legale în vigoare art. 3 din H.G. nr. 685/1999, impuneau folosirea unor formulare tipizate, care nu au fost respectate, astfel că operațiunile sunt nule.
Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 286 din 22 decembrie 2004, a respins apelul ca nefondat, reținând că compensarea intervenită între părți este legală, conform cu condițiile prevăzute de art. 1143 - art. 1153 C. civ., iar faptul că nu s-au respectat anumite formulare, tipizate prevăzute de H.G. nr. 685/1999, nu poate anula operațiunea compensării.
împotriva acestei ultime hotărâri, reclamanta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că respingerea cererii de constatare nulității protocoalelor de compensare este nelegală, întrucât acestea au fost încheiate cu nesocotirea art. 3 din H.G. nr. 685/1999 prin care se interzice "folosirea altor documente de compensare în afara celor menționate în regulamentul de compensare".
Recursul este nefondat.
Reclamanta nu a făcut dovada că compensația intervenită cu protocoalele invocate s-a făcut cu nesocotirea condițiilor esențiale pentru validitatea convențiilor, prevăzute de 948 C. civ., adică capacitatea de a contracta, consimțământul valabil exprimat, un obiect determinat, o cauză licită.
Faptul că printr-un act administrativ (H,G, nr. 685/1999) s-a prevăzut că, compensarea datoriilor reciproce, pentru sume mai mici de 100 milioane lei, să se facă pe anumite formulare tipizate, iar părțile nu au respectat această prevedere, pentru a cărei neaplicare nu se prevede o sancțiune, nu poate duce la nulitatea compensării, atât timp cât condițiile de validitate a convențiilor au fost respectate.
Ca urmare, hotărârea atacată a fost legală, recursul a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3456/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3372/2005. Comercial → |
|---|
