ICCJ. Decizia nr. 3516/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3516/2005
Dosar nr. 8571/2004
Şedinţa de la 9 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14 ianuarie 2004, reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala Timiş, le-a chemat în judecată pe pârâtele C.F.R. M. SA Bucureşti, SC P. SA Ploieşti, S.N.P. P. SA, sucursala Piteşti, pentru ca prin hotărârea ce o va pronunţa instanţa să oblige partea în culpă la plata sumei de 3.979.092 lei, reprezentând contravaloarea a 200 Kg benzină fără plumb, lipsa din cazan cu scurgere, în timpul transportului şi 384.727 lei cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1640 din 23 februarie 2004, Judecătoria Ploieşti a admis în parte acţiunea, obligând-o pe pârâta SC P. SA Ploieşti, să-i plătească reclamantei suma de 3.979.092 lei, reprezentând contravaloare produs petrolier plus 384.727 lei cheltuieli de judecată.
De asemenea a respins acţiunea faţă de pârâtele C.F.R. M. SA Bucureşti, sucursala Timişoara prin S.S.M.F. SA Timişoara şi S.N.P. P. SA, sucursala Piteşti.
Apelul declarat de pârâta SC P. SA Ploieşti, împotriva sentinţei mai sus menţionate a fost admis de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, care a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul obligării intimatei pârâte C.F.R. M., sucursala Timişoara, să plătească intimatei reclamante suma de 3.979.092 lei, cu titlul de daune şi suma de 384.727 lei cheltuieli de judecată, obligând-o pe intimata cărăuş la 199.863 lei cheltuieli de judecată în apel, aşa cum rezultă din Decizia nr. 353 din 10 mai 2004.
În contra acestei din urmă decizii pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Timişoara, a declarat recurs.
Având în vedere dispoziţiile art. 2821 C. proc. civ., potrivit cărora nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, se constată că litigiul de faţă, nu este supus apelului întrucât valoarea pretenţiilor este sub un miliard lei, motiv pentru care se constată că în mod greşit Curtea de Apel Ploieşti a soluţionat calea de atac împotriva sentinţei pronunţată de Judecătoria Piteşti, ca apel.
În considerarea dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date fără drept de apel sunt supuse recursului.
Conform art. 299 alin. (3) C. proc. civ., hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti supuse numai recursului sunt judecate în calea de atac de instanţa imediat superioară celei ce a pronunţat hotărârea în cauză.
Cum litigiul de faţă are o valoare sub un miliard şi a fost soluţionat în primă instanţă de Judecătoria Ploieşti, instanţa competentă în a soluţiona recursul ca sigură cale de atac împotriva sentinţei primei instanţe, este Tribunalul Prahova.
În aceste împrejurări se va admite excepţia necompetenţei materiale, se va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru judecarea recursului declarat de pârâta SC P. SA, împotriva sentinţei primei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia necompetenţei materiale.
Casează Decizia nr. 353 din 10 mai 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi trimite cauza la Tribunalul Prahova, pentru soluţionarea recursului declarat de SC P. SA Ploieşti, împotriva sentinţei civile nr. 1640 din 23 februarie 2004 a Judecătoriei Ploieşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 9 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3515/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3517/2005. Comercial → |
|---|
