ICCJ. Decizia nr. 3676/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea introdusă la 26 februarie 2004, reclamanta D.G.F.P. Suceava, a solicitat atragerea răspunderii materiale a administratorilor debitoarei SC R.P.C. SRL Vatra Dornei, C.E. și N.R., motivat de faptul că, în calitate de asociați la societatea debitoare, pârâtele au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea societății, au dispus în interes personal continuarea unor activități care au dus în mod vădit la încetarea de plăți și nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Prin sentința nr. 846 din 6 mai 2004 Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, admite cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele C.E. și N.R. și obligă pârâtele să suporte, în solidar, din averea proprie debitul pe care SC R.P.C. SRL Vatra Dornei îl are la reclamantă până la concurența sumei de 23.647.518 lei.
Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut că societatea comercială în cauză se află în procedura falimentului, că nu mai desfășoară activitatea, că nu au fost depuse bilanțurile contabile, că nu au fost găsite actele contabile ale societății și că vinovați de situația în care se află debitoarea sunt administratorii care nu au ținut o contabilitate în conformitate cu legea, situație ce atrage incidența art. 124 alin. (1) lit. d) din Legea 64/1995.
Prin decizia nr. 156 din 29 iulie 2004, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, anulează ca netimbrat apelul declarat de pârâta C.E., împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond.
împotriva deciziei a declarat recurs pârâta apelantă C.E. cerând anularea în totalitate a menționatei decizii și arătând că de la data de 2 septembrie 1997, s-a retras din societatea debitoare în care a mai rămas numai N.R., căreia îi revine obligația de gestionare a societății și de achitare a tuturor obligațiilor față de stat și terți. La data de 2 iunie 2003 recurenta depune un memoriu prin care, deși menționează că acesta ar cuprinde motivul de recurs, reia numai relatarea situației de fapt făcută și în declarația de recurs.
Examinând regularitatea declarării recursului, din verificarea lucrărilor dosarului rezultă că cererea de recurs nu îndeplinește condițiile cerute sub sancțiunea nulității, de dispozițiile art. 3021alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în sensul că aceasta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, iar considerentele de fapt invocate de recurentă nu fac posibilă încadrarea acestora într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Astfel fiind, cu aplicarea art. 3021alin. (1) lit. c) C. proc. civ., raportat și la art. 303 alin. (1) și art. 306 C. proc. civ., recursul declarat de pârâta C.E., a fost sancționat cu nulitatea.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3712/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3679/2005. Comercial → |
|---|
