ICCJ. Decizia nr. 3956/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3956/2005
Dosar nr. 749/2005
Şedinţa de la 28 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1043 din 4 mai 2004, Tribunalul Prahova, secţia comercială, a admis acţiunea promovată de reclamanta SC T.M.D. SA Filiaşi şi a obligat-o pe pârâta B.A. Floreşti la plata sumei de 1.465.531.609 lei penalităţi de întârziere.
Pe baza probelor administrate, instanţa de fond a reţinut că pârâta şi-a executat cu întârziere obligaţia contractuală de plată a produselor livrate de reclamantă, depăşind termenul convenit de 45 zile de la livrare, situaţie în care, în temeiul art. 969 şi 1066 C. civ., cererea de obligare la penalităţi este întemeiată, în cuantumul solicitat.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, prin Decizia nr. 21 din 14 ianuarie 2005, a admis apelul declarat de pârâta SC P. SA, sucursala B.A. Floreşti, a schimbat în parte sentinţa şi a obligat-o pe pârâtă la penalităţi de întârziere în cuantum de 598.523.081 lei în loc de 1.465.531.609 lei, apreciind ca întemeiată critica acesteia sub aspectul cuantumului penalităţilor.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel, în temeiul art. 295 alin. (2) C. proc. civ., a dispus completarea probelor cu o expertiză contabilă, constatările din raportul de expertiză fiind însuşite de aceasta.
În considerentele deciziei s-a reţinut că expertul a răspuns la obiecţiunile formulate de reclamanta intimată, acesta menţinându-şi însă punctul de vedere iniţial exprimat, şi că reclamanta nu a solicitat efectuarea unei alte expertize contabile.
În contra deciziei, reclamanta SC T.M.D. SA Filiaşi a declarat recurs solicitând casarea acesteia şi pe fond admiterea în totalitate a pretenţiilor formulate.
Fără a face referire la vreunul din motivele de casare prevăzut de art. 304 C. proc. civ., recurenta arată că:
- greşit nu s-a dat eficienţă obiecţiunilor la raportul de expertiză;
- consemnarea din considerentele deciziei că nu a solicitat o altă expertiză nu corespunde realităţii, cererea cu acest obiect a formulat-o în cadrul obiecţiunilor.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a deciziei atacate.
Recursul nu este fondat.
1. Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în situaţiile prevăzute limitativ de acest text de lege numai pentru motive de nelegalitate.
Recurenta nu şi-a încadrat criticile formulate în vreunul din motivele prevăzute de art. 304, iar dezvoltarea lor nu face posibilă o atare încadrare deoarece ele nu antamează aspecte de nelegalitate ci de netemeinicie.
2. Astfel aprecierea probelor este atributul instanţei care le administrează, iar maniera în care aceasta o face, prin ea însăşi, nu se circumscrie în limitele controlului de legalitate al hotărârii atacate.
Drept urmare, în speţă, însuşirea de către instanţă a răspunsului dat de expert la obiecţiunile formulate de reclamantă nu poate fi cenzurată de instanţa de recurs iar menţiunea din considerentele deciziei că reclamanta nu a solicitat o altă expertiză corespunde consemnării din practicaua hotărârii conform căreia aceasta, prezentă fiind, a precizat că nu mai are cereri de formulat, nefiind deci în ipoteza prevăzută de art. 304 pct. 10 C. proc. civ.
3. Aşa fiind, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat menţinând ca legală Decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC T.M.D. SA Filiaşi, împotriva deciziei nr. 21 din 14 ianuarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 iunie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 3951/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3959/2005. Comercial → |
---|