ICCJ. Decizia nr. 4138/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4138/2005
Dosar nr. 1452/2005
Şedinţa publică din 20 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 24 noiembrie 2004, reclamanta SC I.S. SA Galaţi, devenită SC M.S. SA Galaţi, a cerut obligarea pârâtei SC A. SA Slatina la plata sumei de 2.186.875.365 lei, dobânzi calculate pe perioada 20 noiembrie 2001 - 3 noiembrie 2004, pentru întârzierea în plata preţului produselor livrate în 1998.
Anexă acţiunii, reclamanta a depus un tabel cu calculul penalităţilor, prin care dobânzile aplicate au variat între 18,20 % şi 35 %.
Tribunalul Olt, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 854 din 15 decembrie 2004 a respins acţiunea ca neîntemeiată.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că preţul produselor a fost achitat integral de pârâtă, fiind actualizat cu rata inflaţiei.
În ce privesc dobânzile cerute acestea nu sunt dovedite, calculul depus, anexă la acţiune, fiind unilateral şi incomplet, întrucât sunt indicate facturile lunare emise de furnizoarea reclamantă, fără a se menţiona data plăţii, perioada penalizată în raport cu plăţile efectuate, parte prin compensare iar parte prin executare silită. S-a mai reţinut că reclamanta nu a făcut dovada dobânzilor aplicabile, conform OG 9/2000 şi Legea nr. 356/2002.
Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamanta a declarat apel, prin care a susţinut că, fără temei, a fost respinsă acţiunea, întrucât dobânzile calculate unilateral nu au fost contestate şi, pe de altă parte, pârâta nu a solicitat o expertiză contabilă pentru calculul dobânzilor.
Prin întâmpinarea la apelul declarat pârâta a cerut menţinerea hotărârii instanţei de fond întrucât calculul dobânzilor nu este corect, nu se indică plăţile efectuate prin compensare şi dobânzile legal aplicabile.
Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 83 din 17 martie 2005, a admis apelul reclamantei, a schimbat în tot sentinţa instanţei de fond şi a admis acţiunea în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 2.186.875.365 lei, dobânzi pentru întârzierea în achitarea facturilor, cu 75.063.753 lei, cheltuieli de judecată la fond şi apel.
Împotriva acestei decizii, pârâta SC A. SA Slatina a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., formulând următoarele critici:
- nu s-a avut în vedere, la stabilirea întârzierii în plată, data achitării eşalonate a preţului inclusiv prin compensare;
- dobânzile aplicate sunt contrare reglementărilor legale. Astfel, pentru întârzierea de la 20 noiembrie 2001 şi până la 18 iunie 2002 era aplicabilă taxa scontului certificată de B.N.R., conform OG nr. 9/2000.
Ori, nu s-a depus certificatul privind dobânda aplicabilă.
De la 18 iunie 2002 sunt aplicabile prevederile Legii nr. 356/2002, respectiv dobânda de referinţă a B.N.R., publicată în M. Of. Partea I, ori, reclamanta nu a aplicat aceste dobânzi.
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Este necontestat faptul că pârâta beneficiară a achitat cu întârziere parte din preţul produselor livrate de reclamanta furnizoare în 1998, astfel că, în temeiul art. 43 din C. com. datorează dobânzi comerciale.
Problema în litigiu priveşte aplicarea dispoziţiilor legale ce reglementează dobânda legală, respectiv OG nr. 9/2000 şi de la 18 iunie 2002, a Legii nr. 356/2002.
Din calculul dobânzilor, nu rezultă aplicarea corectă a acestor prevederi legale, ci s-a avut în vedere o cotă procentuală medie anuală, după cum reţine instanţa de apel.
Acceptarea acestei cote medii, contrar dispoziţiilor legale menţionate, este criticabilă, astfel că, greşit s-a admis calculul dobânzilor, depus la fond şi menţinut în apel de reclamantă.
Din tabelul de calcul, rezultă aplicarea fără justificare pe diferite perioade a unor dobânzi variind între 18,2 % şi 35 %. Pe de altă parte, nu se poate stabili pe fiecare factură data plăţilor eşalonate, prin compensare pentru determinarea perioadei de penalizare neprescrisă.
Atât instanţa de fond, care a respins acţiunea pe motiv că dobânzile nu sunt dovedite, cât şi instanţa de apel, care nu a stăruit în stabilirea temeiniciei pretenţiilor în raport de obiecţiunile pârâtei, au pronunţat hotărâri criticabile.
Faţă de valoarea importantă a dobânzilor solicitate şi calculul acestora contestat justificat de pârâtă, se impunea dispunerea unei expertize contabile.
Ca urmare, recursul se reţine ca întemeiat, Decizia atacată urmând să fie casată, cu trimiterea cauzei aceleiaşi Curţi spre rejudecare pentru stabilirea corectă a cuantumului dobânzilor datorate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC A. SA Slatina, împotriva deciziei nr. 83 din 17 martie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4135/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4139/2005. Comercial → |
|---|
