ICCJ. Decizia nr. 4290/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4290/2005
Dosar nr. 466/2005
Şedinţa publică din 27 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea introductivă ce a format obiectul dosarului 556/Com/2002 al Tribunalului Constanţa, reclamantul G.A. a chemat în judecată pe pârâţii P.T., F.D.C. şi SC A. SRL Constanţa pentru a se dispune:
- retragerea pârâtului P.T. din SC A. SRL Constanţa;
- stabilirea drepturilor băneşti cuvenite pârâtului P.T., pentru părţile sale sociale.
- plata către reclamant a sumelor respective în limita creanţei creditorului, reclamant împotriva terţului, pârât în limita sumei de 53.000 dolari S.U.A.
- de către SC A. SRL, în condiţiile art. 224 alin. (1) din Legea 31/1990.
– de către pârâtul asociat F.D.C. şi SC A. SRL în condiţiile art. 224 alin. (2) din Legea 31/1990.
Pârâtul P.T. a formulat cerere reconvenţională, solicitând să se constate anulat contractul de împrumut autentificat la 17 decembrie 2003 la B.N.P. M.I. prin fictivitate.
Prin sentinţa nr. 895 din 3 februarie 2004 Tribunalul Galaţi a respins cererea principală formulată de G.A.
Prin aceeaşi sentinţă a fost admisă cererea reconvenţională şi s-a constatat anulat contract de împrumut.
În motivarea soluţiei Tribunalul a reţinut că acţiunea de retragere din societate are caracter personal nu putut fi fondată pe calea acţiunii publice.
În privinţa căii reconvenţionale s-a reţinut (cum de altfel reclamantul a recunoscut la interogatoriul aflat la dosar fond) că împrumutul atestat prin actul a cărei anulare se cere nu a avut loc.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul criticând-o atât pentru greşita respingere a acţiunii principale cât şi pentru greşita admitere a acţiunii reconvenţionale.
Apelul a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 365/ Com din 16 decembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. 434/2004.
Împotriva acestei ultime hotărâri apelantul – reclamant a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Se susţine că instanţa de apel nu şi-a realizat atribuţia şi nu a răspuns astfel motivelor de apel şi anume de ce nu are dreptul reclamantul la promovarea acţiunii publice în cauză că nu s-a explicat în ce constă caracterul „personal" al cererii de retragere din societate a petentului.
În ce priveşte admiterea acţiunii reconvenţionale se susţine că aceasta chiar dacă a fost admisă de instanţă nu are nici o înrâurire asupra soluţiei ce se cerea în acţiunea principală, cererea reconvenţională fiind lipsită de interes.
Asupra recursului, Curtea constată criticile neîntemeiate, acesta urmând a fi respins pentru considerentele care urmează:
SC A. SRL al cărui asociat este intimatul P.T. face parte din societăţile care se constituie institutu personae, bazată pe afectatio societăţia, chiar dacă în privinţa răspunderii asociaţilor împrumută unele caracteristici ale societăţilor de capital.
Retragerea din societate a unui asociat în cazul societăţilor de persoane ca şi a celor cu răspundere limitată este ieşirea voluntară din societate şi se poate realiza în condiţiile stabilite de art. 241 din Legea 31/1990 şi anume:
- în cazurile prevăzute de actul constitutiv, în condiţiile acolo stabilite.
- acordul tuturor celorlalţi asociaţi.
- prin hotărârea tribunalului. În toate cazurile însă retragerea din societate (se realizează exclusiv în temeiul cererii asociatului în cauză). De remarcat însă că retragerea prin hotărârea tribunalului se poate realiza numai în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se poate realiza acordul unanim al celorlalţi asociaţi, acord care se solicită prin cererea de retragere formulată de asociatul care doreşte acest lucru.
Totodată retragerea se poate face numai pentru „motive temeinice" aceste motive trebuie apreciate de tribunal. Cu acest supliment de motive se susţine că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Constanţa este legală şi temeinică, iar criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate.
În ce priveşte greşita admitere a cererii reconvenţionale aşa cum a reţinut în mod temeinic instanţa de apel în considerentele deciziei recurate din moment ce împrumutul ce ar fi constituit sensul creanţei invocate de reclamant a fost recunoscut ca fictiv de acesta chiar şi în ipoteza în care legea ar fi permis exercitarea unei acţiuni în retragere de către intimat (ceea ce aşa cum s-a demonstrat supra nu este cazul) o astfel de acţiune întemeiată pe un titlu litigios ar fi avut aceeaşi în sensul că ar fi fost respinsă ca nefondată.
Prin urmare Curtea de apel Constanţa a pronunţat în cauză o soluţie legală şi temeinică, iar pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul G.A., împotriva deciziei nr. 365/ Com din 16 decembrie 2004 a Curţii de Apel Constanţa, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4288/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4291/2005. Comercial → |
---|