ICCJ. Decizia nr. 4277/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4277/2005
Dosar nr. 10928/2004
Şedinţa publică din 27 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă formulată de reclamanta SC P.L. SRL, împotriva pârâtelor F. Cluj şi SC N.P.U.T. SRL se solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să constate nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. 1186 din 15 iulie 2003, încheiat între pârâtele de rândul 1 şi 2, precum şi plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta F. Cluj un contract de închiriere care încetează la 15 iunie 2004. În contract s-a stipulat în favoarea sa un pact de referinţă la reînchiriere, însă pârâta l-a încălcat, încheind cu pârâta SC N.P.U.T. SRL un contract de închiriere pentru acelaşi spaţiu.
Mai arată reclamanta că pârâta SC N.P.U.T. SRL cunoştea de existenţa pactului de preferinţă şi a contractului de închiriere al cărei beneficiară era, iar contractul a cărui nulitate absolută se cere a se constata este încheiat în frauda intereselor reclamantei.
Prin sentinţa civilă nr. 1786 din 11 mai 2004 pronunţată în dosar nr. 425/2004, Tribunalul Cluj a admis acţiunea formulată de reclamanta SC P.L. SRL Cluj Napoca, împotriva pârâtelor F. Cluj şi SC N.P.U.T. SRL Bucureşti şi a constatat nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. 1186 din 15 iulie 2003 încheiat între pârâtele F. Cluj şi SC N.P.U.T. SRL cu privire la spaţiile comerciale în suprafaţă de 612,95 mp situate în Cluj Napoca, Bd. Eroilor. În final au fost obligate în solidar să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 50.506.000 lei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, pe baza probelor administrate în cauză următoarele:
La data de 11 aprilie 1994 între F. şi reclamanta SC P.L. SRL Cluj Napoca, s-a încheiat contractul de închiriere al cărui obiect l-a constituit spaţiul în suprafaţă de 226 mp, situat în Cluj Napoca, B-dul Eroilor. În cuprinsul contractului s-a stipulat clauza potrivit căreia la expirarea termenului, contractul de închiriere poate fi prelungit de către părţile contractante, asigurându-i-se prioritate chiriaşului SC P.I.E. SRL.
Ulterior, la 30 aprilie 1999 părţile au încheiat un act adiţional la contract, modificându-se art. 4 alin. (1) în sensul că se prelungeşte durata contractului de închiriere cu încă 5 ani, începând cu 15 mai 1999 până la 15 mai 2000, inclusiv.
Tot la data de 11 aprilie 1994, între aceleaşi părţi, F., în calitate de proprietar şi reclamantă în calitate de chiriaş, s-a încheiat contractul de închiriere din 11 aprilie 1994, având ca obiect spaţiul în suprafaţă de 154,60 mp situat în Cluj Napoca, B-dul Eroilor. Durata acestui contract iniţial de 5 ani a fost prelungită cu încă 5 ani prin acelaşi act adiţional prin care s-a prelungit şi contractul pentru spaţiul de 226 mp.
Deşi cele două contracte încheiate între reclamantă şi pârâtă expirau doar la 15 mai 2004, pârâta F. a încheiat cu pârâta SC N.P.U.T. SRL contractul de închiriere din 15 iulie 2003 având ca obiect suprafaţa de 154,60 mp din imobilul situat în Cluj Napoca, B-dul Eroilor, obiect al contractului din 11 aprilie 1994.
Contractul încheiat între pârâte începea la 15 mai 004 şi avea o durată de 5 ani.
Între reclamantă şi pârâta SC N.P.U.T. SRL a existat un acord de asociere în participaţiune încheiat la 31 martie 1998 pe o durată de 5 ani expirând la 1 aprilie 2003. Conform contractului, părţile s-au obligat să organizeze o activitate comună ce comerţ „en-detail" în spaţul situat în Cluj Napoca, B-dul Eroilor.
Datorită unor neînţelegeri, între acestea a apărut un litigiu soluţionat prin sentinţa civilă nr. 647/C/2004, în dosarul nr. 2954/2003 al Tribunalului Cluj.
S-a menţionat că în cadrul litigiului s-a tranşat şi problema evacuării din spaţiul situat în B-dul Eroilor, a pârâtei SC N.P.U.T. SRL din considerentele sentinţei reieşind şi faptul că reclamanta deţine în nume propriu acest spaţiu în baza unui contract de închiriere.
Prin urmare, la data când s-a încheiat contractul de închiriere dintre F. şi SC N.P.U.T. SRL, cea din urmă pârâtă cunoştea de existenţa contractelor de închiriere deţinute de reclamantă, contracte ce-i confereau un drept prioritar la închiriere. Astfel, apare evidentă intenţia pârâtei de a frauda interesele reclamantei prin încheierea unui contract de închiriere, încălcând dispoziţiile art. 969 C. civ.
Împotriva sentinţei pronunţată de prima instanţă a declarat apel, în termen legal, pârâta-apelantă F., solicitând admiterea lui şi schimbarea în totul a hotărârii atacate în sensul respingerii acţiunii reclamantei.
Dezvoltându-şi motivele de apel, pârâta apelantă F. a pretins, în esenţă, că prima instanţă nu a ţinut cont de faptul că unul din contractele intervenite între ea şi reclamantă a fost reziliat, de faptul că deşi s-a invocat excepţia prematurităţii acţiunii reclamantei şi a inadmisiblităţii acesteia, acestea au fost înlăturate, că în privinţa desfiinţării contractului de închiriere din 15 iunie 2003 a trimis o adresă prin care se notifică rezilierea acestui contract, iar în ceea ce privesc cheltuielile de judecată le-a considerat exagerate întrucât în cauză nu a fost efectuată o expertiză şi nu a fost necesară achitarea altor sume decât onorariul avocatului şi taxa de timbru.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 484 din 30 septembrie 2004 a respins apelul declarat de pârâta F., împotriva sentinţei civile nr. 1786 din 11 mai 2004, pronunţată în dosarul nr. 425/2004 a Tribunalului Cluj, pe care o menţine în întregime şi obligă apelanta la 50.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC P.L. SRL.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, timbrat şi motivat, pârâta F. Cluj, reiterând motivele din apel sub forma criticilor în recurs, în sensul că ambele instanţe nu au reţinut excepţia prematurităţii şi a inadmisibilităţii acţiunii, înlăturând-o şi că au interpretat eronat notificarea ca fiind rezilierea contractului cu SC N.P.U.T. SRL, şi nu de a desfiinţa contractul, iar obligarea, în solidar a celor două pârâte la 50.506.000 lei cheltuieli de judecată le consideră exagerate, contrar dispoziţiilor art. 112 alin. (5) şi 274 alin. (3) C. proc. civ.
În consecinţă, recurenta, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi motivat şi în scris, şi pe fond respingerea acţiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei, rezultă că atât instanţa de apel cât şi cea de fond, în mod corect au apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, pronunţând hotărâri temeinice şi legale.
Recurenta critică nejustificat ambele hotărâri, întrucât, aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului nu se poate susţine prematuritatea şi inadmisibilitatea introducerii acţiunii în contextul în care recurenta a încheiat contractul de închiriere din 15 iulie 2003 şi nici critica privind rezilierea contractului, ambele instanţe reţinând corect în lipsa unui pact comisoriu de gradul III sau IV şi a faptului că potrivit art. 1020 C. civ. contractele sinalagmatice şi că înainte de începerea executării contractului nu se poate vorbi de rezoluţiune sau despre vreo altă cauză de ineficacitate a contractului.
De asemenea, nici critica privind cuantumul exagerat al cheltuielilor de judecată nu este întemeiată întrucât instanţele în acordarea acestora, conform art. 274 C. proc. civ., nu au ignorat dispoziţiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., constatând că cererea este justificată.
Pentru cele ce preced Curtea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul, menţinând ca temeinică şi legală Decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta F. Cluj Napoca, împotriva deciziei nr. 484 din 30 septembrie 2004 a Curţii de Apel Cluj, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4276/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4288/2005. Comercial → |
|---|
