ICCJ. Decizia nr. 4314/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4314/2005
Dosar nr. 11048/2004
Şedinţa publică din 28 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, la data de 20 august 2003, reclamanta M.B., prin P.G., în contradictoriu cu pârâta O.N.R.C., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate nulitatea radierii SC S.C. SRL, invocând ca temeiuri de drept dispoziţiile Legii nr. 428/2002.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că în temeiul art. 2 din Legea nr. 314/2001, modificată, s-a constatat dizolvarea de drept a SC S.C. SRL Bucureşti, dispunându-se radierea, din oficiu, a societăţii, în condiţiile art. 5 din aceeaşi lege. Reclamanta a susţinut că radierea este nulă de drept conform art. 5 alin. (4) din Legea nr. 314/2001 introdus prin Legea nr. 428/2002, întrucât SC S.C. SRL figurează în calitate de debitoare faţă de bugetul de stat. A mai susţinut reclamanta că sumele datorate de SC S.C. SRL Bucureşti sunt venituri publice (creanţe bugetare) chiar dacă sumele solicitate izvorăsc dintr-un contract eminamente comercial.
Ulterior, reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâte şi a O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a SC S.C. SRL.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa nr. 3935 din 22 martie 2004, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a O.N.R.C., a respins acţiunea formulată împotriva acestei pârâte ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată împotriva pârâtelor O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi SC S.C. SRL.
În fundamentarea acestei soluţii instanţa a reţinut, cu privire la excepţie, că O.N.R.C. nu are calitate procesuală activă faţă de dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 republicată şi a art. 2 alin. (1) din Legea nr. 314/2001, iar, în ceea ce priveşte fondul cauzei, că reclamanta nu a făcut dovada că societatea radiată se încadrează în una din situaţiile expres reglementate de art. 5 pct. 2 alin. (4) din Legea nr. 314/2001 introdus prin Legea nr. 428/2002, pentru aprobarea OUG nr. 181/2001, pentru completarea şi modificarea Legii nr. 314/2001.
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat apel reclamanta M.B., prin P.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 480 din 8 noiembrie 2004, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei O.N.R.C. ca fiind lipsită de interes, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti, ca neîntemeiată şi a respins apelul reclamantei.
În pronunţarea acestei soluţii instanţa a reţinut cu privire la excepţiile invocate, că cea privind lipsa calităţii procesuale pasive a intimatei pârâte O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti este lipsită de interes, iar cea privind lipsa calităţii procesuale pasive a O.R.C.T.B. este neîntemeiată.
În ceea ce priveşte fondul cererii, instanţa de apel a reţinut, ca şi instanţa de fond, că apelanta nu şi-a probat pretenţiile.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta M.B., prin P.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând ca temeiuri de drept dispoziţiile art. 304 punctele 8 şi 9 C. proc. civ.
Criticile formulate de recurentă vizează faptul că instanţa de apel a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, nefăcând distincţia între veniturile bugetului local şi veniturile bugetului de stat, cu toate consecinţele juridice ce decurg din acest fapt.
Curtea, analizând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Examinând actele şi lucrările dosarului, se constată următoarele:
- prin încheierea nr. 7774 din 19 noiembrie 2001 a Judecătorului delegat a fost constatată dizolvarea de drept a SC S.C. SRL Bucureşti, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 314/2001;
- întrucât încheierea nu a fost recurată, societatea a fost radiată conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 314/2002 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale;
- potrivit Legii nr. 482/2002 pentru aprobarea OUG nr. 181/2001, privind modificarea şi completarea Legii nr. 314/2001, radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societăţile comerciale cu datorii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă precum şi faţă de alţi creditori care au litigii, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
În ceea ce priveşte aplicarea şi interpretarea legii în soluţionarea excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a O.N.R.C. şi O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti se constată că, în mod legal şi temeinic, instanţa de apel a reţinut că oficiile registrului comerţului au doar calitatea unor organe de executare a hotărârilor judecătoreşti, prin înregistrările pe care le efectuează, neputând avea calitatea de parte în proces întrucât nu au interes în cauză.
În ceea ce priveşte aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor legale şi a actelor deduse judecăţii sub aspectul soluţionării fondului pricinii, Curtea reţine, de asemenea, legalitatea şi temeinicia deciziei recurate, instanţa de apel apreciind în mod corect că reclamanta nu a produs probe care să situeze juridic SC S.C. SRL Bucureşti în sfera dispoziţiilor legale cu caracter derogatoriu care statuează asupra nulităţii radierii.
În considerarea celor ce preced, Curtea, constatând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M.B. prin P.G., împotriva deciziei nr. 480 din 8 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4297/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4316/2005. Comercial → |
|---|
