ICCJ. Decizia nr. 4412/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4412/2005
Dosar nr. 1888/2005
Şedinţa de la 30 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 1861/ COM din 16 septembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Bihor, secţia comercială şi contencios administrativ, a fost admisă acţiunea în anulare formulată de reclamanţii C.F.I., domiciliat în Ploieşti şi B.I. domiciliat în Bucureşti în contradictoriu cu SC P. SA cu sediul social în localitatea Suplacu de Barcău, Judeţul Bihor, în sensul că a dispus anularea în parte a hotărârii A.G.A. a SC P. SA din 15 iunie 2002, prin care au fost aprobate "Raportul de gestiune al administratorilor pe anul 2001", "Raportul auditorilor şi cenzorilor privind bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2001" şi "Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi pe anul 2001", prin aceea că a înlăturat din aceste documente dispoziţiile privind neînregistrarea în exerciţiul financiar al anului 2001, suma de 41.604.495.892 lei, reprezentând datorii către bugetul de stat, dispuse prin procesul verbal din 29 februarie 2002 al D.G.F.P. Bihor – D.C.F.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că în raport de prevederile art. 111 alin. (2) lit. a) şi art. 13 din Legea nr. 31/1990, ale Legii contabilităţii nr. 82/1991 modificată şi OG nr. 11/1999 modificată, aprobarea sub condiţie dată de A.G.A. de la SC P. SA este nelegală, impunându-se admiterea acţiunii pretenţiilor în limitele expuse anterior.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia comercială prin încheierea nr. 20 pronunţată în şedinţa de la 18 ianuarie 2005, în temeiul art. II pct. 3 teza a II-a din Legea nr. 195/2004, pentru aprobarea OUG nr. 58/2003, privind modificarea şi completarea codului de procedură civilă a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâtele SC E.H. SRL Bucureşti şi SC E.T.C. SRL Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 1861/ COM din 16 septembrie 2003 a Tribunalului Bihor, secţia comercială şi de contencios administrativ, în favoarea a Curţii de Apel Oradea.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 10/ C din 29 martie 2005 a anulat ca netimbrate apelurile declarat de SC E.H. SRL şi SC E.T.C. SRL, în contradictoriu cu intimaţii C.F.I., B.I. şi SC P. SA, împotriva sentinţei nr. 1861/ COM din 16 septembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Bihor, pe care a menţinut-o în totalitate.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, taxe care potrivit art. 20 alin. (1) din aceiaşi lege se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit sancţionându-se cu anularea acţiunii sau a cererii. Constatând că apelurile nu au fost timbrate anticipat cu câte 1.500 lei taxă judiciară de timbru şi câte 1.500 lei timbre judiciare şi că apelantele nici nu s-au conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii de pe citaţiile transmise pentru termenul din 29 martie 2005, potrivit dovezilor de la dosar, în baza art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 coroborat cu art. 3 şi 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995 modificată şi republicată, a anulat ca netimbrate apelurile.
Împotriva deciziei nr. 10/ C din 29 martie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, au promovat recurs pârâtele SC E.H. SRL şi SC E.T.C. SRL, ambele cu sediul social în Bucureşti, care au criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate, sub aspectele că greşit au fost respinse apelurile ca netimbrate, greşit prin încheierea de şedinţă din 6 mai 2003 s-a luat act de renunţarea la judecată formulată de reclamanţi faţă de pârâtele în cauză, au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., deoarece pârâtele nu au fost citate cu această menţiune la sediile lor sociale, acţiunea formulată de reclamanţi trebuia respinsă ca prematur formulată, iar pe fondul cauzei respinsă ca neîntemeiată, fiind invocat ca temei de drept al recursului dispoziţiile art. 299 şi 304 pct. 5 C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, recursul declarat de pârâtele SC E.H. SRL Bucureşti şi SC E.T.C. SRL Bucureşti, urmând a fi respinse ca nefondate pentru următoarele considerente.
În faza procesuală a soluţionării cauzei în apel, la termenul de 29 martie 2005, când a fost soluţionată cauza, apelantele pârâte SC E.H. SRL Bucureşti şi SC E.T.C. SRL deşi legal citate, nu s-au prezentat pentru a-şi formula apărările (dosar nr. 968/C/2005 Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal). Invocarea în cadrul motivelor de recurs a împrejurării că apelurile promovate au fost corespunzător timbrate, atât cu suma de 51.500 lei taxă judiciară de timbru şi câte 1.500 lei timbre judiciare, nu constituie aspecte de nelegalitate care să fie circumscrise reglementărilor cuprinse în dispoziţiile 304 pct. 9 C. proc. civ.
Pe cale de consecinţă, prevalenţă în analiza motivelor de recurs constituind-o aspectele juridice privitoare la timbrajul căii de atac, celelalte motive de recurs nu vor mai fi examinate.
Argumentele expuse anterior fac ca toate criticile formulate în cererea de recurs de pârâtele SC E.H. SRL Bucureşti şi SC E.T.C. SRL Bucureşti să fie înlăturate ca neîntemeiate, urmând a se respinge recursul declarat împotriva deciziei nr. 10/ C din 29 martie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscală, nefiind îndeplinite nici una din condiţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtele SC E.H. SRL Bucureşti şi SC E.T.C. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 10 din 29 martie 2005 a Curţii de Apel Oradea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 30 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4411/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4418/2005. Comercial → |
|---|
