ICCJ. Decizia nr. 4507/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4507/2005
Dosar nr. 7849/2004
Şedinţa publică din 6 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 38 din 15 ianuarie 2004, Judecătoria Timişoara a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulată de creditoarea SC M.L.R.F.M.L. SA, jud. Ilfov, formulată în contradictoriu cu debitoarea S.N.P. P. SA, sucursala Arad, titlul executor cerut a fi executat fiind fila C.E.C., în cuantum de 5.200.000.000 lei.
Instanţa de fond a apreciat că cererea astfel formulată întruneşte condiţiile expres prevăzute de art. 373 C. proc. civ.
Încheierea a fost confirmată de Curtea de Apel Timişoara care, prin Decizia nr. 97 din 7 aprilie 2004 a respins apelul declarat de debitoarea S.N.P. P. SA, sucursala Arad, ca nefondat.
Instanţa de apel a analizat criticile aduse încheierii care vizau: necompetenţa Judecătoriei Timişoara în soluţionarea cererii, necompetenţa executorului judecătoresc ce a solicitat încuviinţarea executării, precum şi critici cu privire la conţinutul titlului executor, şi a reţinut în considerentele deciziei astfel pronunţate că în raport de titlul executor, fila C.E.C. emisă de B.C.D. R. Timişoara, instanţa de executare competentă este Judecătoria Timişoara şi, pe cale de consecinţă şi executorul judecătoresc era competent să ceară încuviinţarea executării, acesta funcţionând în circumscripţia instanţei de executare. Criticile privitoare la conţinutul titlului au fost respinse ca neîntemeiate.
Împotriva deciziei din apel a declarat recurs debitoarea S.N.P. P. SA, sucursala Arad, în temeiul art. 304 pct. 1, 3 şi 9 C. proc. civ. şi a solicitat ca, în fond, după admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi respingerea cererii de încuviinţare a executării silite.
Recursul este inadmisibil.
În raport de noile dispoziţii de modificare aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005, raportat la obiectul cauzei, încuviinţare executare silită, precum şi la calitatea recurentei, aceea de debitoare, conform dispoziţiilor art. 3731 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care preşedintele instanţei admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă nici unei căi de atac.
Chiar şi în ipoteza în care cererea de încuviinţare silită ar fi fost respinsă de către instanţa de fond, conform dispoziţiilor aceluiaşi text de lege, hotărârea instanţei de fond ar fi fost supusă recursului, însă această prerogativă legiuitorul a stabilit-o numai în favoarea creditorului nu şi a debitorului.
În condiţiile în care legea nou intervenită este de imediată şi strictă aplicare, recursul declarat în cauză apare astfel ca inadmisibil.
În consecinţă, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de debitorul S.N.P. P. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 97 din 7 aprilie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4502/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4509/2005. Comercial → |
---|