ICCJ. Decizia nr. 4526/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4526/2005
Dosar nr. 2130/2005
Şedinţa publică din 6 octombrie 2005
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Secţia comercială a Tribunalului Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 7060/ COM, pronunţată la 14 septembrie 2004 a admis în parte acţiunea reclamantei S.I.F. T. SA cu sediul în Braşov, judeţul Braşov.
Prin acţiunea adresată instanţei aceasta a solicitat instanţei să anuleze punctul 4 al hotărârii din 27 martie 2003, referitoare la aprobarea programului de activitate pentru anul 2003, hotărâre a adunării generale a acţionarilor pârâtei SC A. SA, cu sediul în Constanţa, judeţul Constanţa, să anuleze punctele 1 şi 2 ale hotărârii privind aprobarea programului de restructurare a societăţii pentru anul 2002 şi majorarea capitalului social prin aport de capital circulant la nivelul de 50 – 100 % din capitalul existent, adoptată de adunarea generală extraordinară a acţionarilor din 27 martie 2003, să constate nulitatea dispoziţiilor art. 2 din statutul societăţii pârâte şi art. 3-1 din contractul de societatea al acesteia, referitoare la definirea pârâtei ca societate indusă şi nu deţinută public şi să suspende în camera de consiliu executarea dispoziţiilor adunării generale extraordinare din 27 martie 2003, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că societatea pârâtă a fost privatizată pe baza Legii nr. 55/1995, aşa încât definirea sa ca societate închisă prin raportare la art. 4 alin. (2) din OUG nr. 28/2002, aprobată prin Legea nr. 525/2002, este lovită de nulitate.
La punctul 3 al programului de activitate obligatoriu pentru anul 2003, prezentat în şedinţa ordinară a asociaţilor se includ măsuri de vânzare a activelor, de majorare a capitatului social prin aport de capital circulant, de creare a unor noi societăţi comerciale prin divizare, fuziune, asociere, ipotecarea şi gajarea imobilului pentru obţinerea de credite, fiind aprobată continuarea şi în anul 2003 a programului de restructurare aprobat pentru anul 2002, ce prevede aceleaşi măsuri, măsuri ce nu sunt fundamentate şi explicitate pe fiecare operaţiune în parte, limitându-se la generalităţi, toate acestea neconducând la îmbunătăţirea situaţiei economico – financiare, ci, dimpotrivă, la pierderi de peste 3.000.000.000 lei.
Mai mult, măsurile de mai sus urmau să fie aduse la îndeplinire de consiliul de administraţie, în condiţiile în care delegarea competenţelor a fost anulată prin hotărâre judecătorească.
Se mai susţine că majorarea capitalului social s-a făcut cu ignorarea prevederilor Legii nr. 525/2002.
Nelegalitatea hotărârilor adoptate este dedusă din încălcarea normelor de convocare a acţionarilor, a celor ce reglementează competenţa administratorilor societăţii şi a celor ce privesc modul în care se face majorarea capitalului social.
Admiţând în parte acţiunea, prima instanţă a anulat parţial punctul 4 al hotărârilor adunării generale ordinare şi punctului 1 al hotărârii adunării generale extraordinare, numai în ce priveşte măsura vânzării de active, a majorării capitalului social prin aport de capital circulant, ipotecării şi gajării imobilelor pentru obţinerea de credite.
S-a anulat punctul 2 al hotărârii generale extraordinare a acţionarilor, constatându-se nulitatea art. 2 din statut şi a art. 3.1 din contractul de societate.
La baza hotărârii a stat considerentul încălcării art. 117 din Legea nr. 31/1990 şi art. 107 din OUG nr. 28/2002, prevederile considerate nule, fiind contrare procedurilor stabilite pentru societăţile deţinute public în sensul republicării convocatorului în M. Of. şi neînştiinţării C.N.V.M. şi B.R., despre aceste convocări.
Apelul declarat de pârâtă a fost admis prin Decizia civilă nr. 112/ COM, pronunţată la 28 aprilie 2005 de către secţia comercială, maritimă şi fluvială precum şi pentru cauza de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Constanţa, schimbându-se sentinţa în sensul respingerii acţiunii reclamantei ca tardiv formulată.
S-a reţinut că hotărârile atacate datează din 27 martie 2003, fiind publicate în M. Of. la 18 martie 2003, iar instanţa a fost sesizată la 13 aprilie 2004, cu depăşirea termenului de 15 zile de la data publicării în M. Of. stabilit de art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
Împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanta a declarat recurs susţinând că acţiunea a fost promovată în temeiul prevăzut de lege, nu în afara acestuia cum a reţinut eronat instanţa de apel, încălcându-se prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Critica este întemeiată.
Acţiunea reclamantei a fost introdusă în termenul de 15 zile de la data publicării hotărârilor atacate în M. Of., 18 martie 2003, aşa cum prevede art. 131 din Legea nr. 31/1990, adică la data de 23 aprilie 2003, fapt dovedit şi necontestat nici de partea adversă.
În consecinţă recursul este admisibil, hotărârea atacată urmând a fi modificată din acest punct de vedere.
Examinând criticile formulate de pârâtă în apel se constată că acestea sunt nefondate, apelul urmând a fi respins ca atare.
OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, lege generală a respectivului domeniu de activitate, defineşte noţiunile de societate deţinută public şi societate de tip închis, primele constituind regula, iar celelalte reprezentând doar aceste societăţi ce nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în acea categorie.
Faţă de caracterul actului normativ şi de dispoziţiile exprese ale acestuia părţile nu pot deroga prin voinţa comună cum ar fi cea exprimată în adunarea generală, în sensul că nu pot da alt caracter societăţii constituite decât acela care rezultă din caracteristicile acesteia, în raport de prevederile ordonanţei.
În speţă, pârâta este considerată ca o societate deţinută public, fiind astfel clasificată de C.N.V.M., listată ca atare şi sancţionată pentru netransmiterea raporturilor legale, fiind privatizată prin P.P.M. şi având acţiunile tranzacţionale pe piaţa Rasdaq.
Trecând peste caracterul imprescriptibil al acţiunilor în constatarea nulităţii absolute şi reţinând că obiectul litigiului nu îl constituie anularea hotărârii adunării generale din 14 mai 1997, urmează a nu se da eficienţă juridică consecinţelor neconforme cu legea ale acelei hotărâri, aşa încât criticile formulate de părţi în cadrul apelului declarat în cauză nu pot fi apreciate ca întemeiate.
Ca atare, el urmează a fi respins ca nefondat, în urma modificării deciziei recurate, conform art. 312 C. proc. civ. şi drept consecinţă a constatărilor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S.I.F. T. SA Braşov, împotriva deciziei nr. 112/ COM din 28 aprilie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, modifică Decizia recurată şi respinge apelul pârâtei SC A. SA Constanţa declarat împotriva sentinţei nr. 7060/ COM din 14 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4510/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4571/2005. Comercial → |
|---|
