ICCJ. Decizia nr. 4576/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4576/2005
Dosar nr. 2136/2005
Şedinţa publică din 7 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Recurenta S.I.F. T. SA, a solicitat prin acţiune, anularea hotărârii A.G.E.A. a SC P.T.O. SA Buzău din data de 23 noiembrie 2004 referitoare la majorarea capitalului social în sumă de 7.050.050.000 lei şi la modificarea actelor constitutive ale societăţii pentru încălcarea dispoziţiilor art. 131 alin. (4) şi art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 republicată.
Tribunalul Buzău, secţia comercială, prin sentinţa nr. 36 din 26 ianuarie 2005 a admis acţiunea şi a dispus anularea hotărârii A.G.E.A. din 23 noiembrie 2004, în partea privind majorarea capitalului social cu 7.050.050.000 lei prin aport în numerar de la 10.241.600.000 lei la 17.291.650.000 lei şi la modificarea actelor constitutive ale societăţii pârâte ca urmare a luării hotărârii majorării capitalului social cu încălcarea art. 92 alin. (3) şi art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990. În considerentele sentinţei s-a reţinut că acţiunile din emisiunea precedentă prin care s-a hotărât majorarea capitalului social nu erau plătite şi nici anulate, că pârâta avea obligaţia ca mai întâi să anuleze acţiunile rămase nesubscrise, să publice hotărârea de anulare şi apoi să procedeze la o nouă majorare de capital.
Sentinţa a fost criticată pentru netemeinicie şi nelegalitate de pârâta SC P.T.O. SA, iar Curtea de Apel Ploieşti prin Decizia nr. 114 din 12 aprilie 2005 a respins apelul. După examinarea motivelor de apel s-a stabilit că soluţia primei instanţe este legală întrucât din actele dosarului rezultă că prin hotărârea A.G.E.A. din 23 noiembrie 2004 s-a aprobat atât anularea acţiunilor rămase nesubscrise din majorarea capitalului hotărâtă la 5 noiembrie 2003, cât şi o nouă majorare a capitalului cu aport în numerar. Procedând astfel, a reţinut instanţa de apel, au fost încălcate atât prevederile art. 92 alin. (3) Legea nr. 31/1990, prin care se interzice emiterea de noi acţiuni dacă au rămas neplătite acţiuni subscrise anterior cu precizarea că în noţiunea de „acţiuni neplătite" sunt cuprinse şi „acţiunile subscrise" care au rămas neplătite. În final, instanţa de apel a reţinut că obligaţia de publicare a hotărârilor A.G.E.A. este imperativă şi este stabilită de lege pentru a proteja dreptul de preemţiune al acţionariatului cât şi pentru a asigura opozabilitatea faţă de terţi. În ce o priveşte pe intimată s-a făcut trimitere la prevederile art. 216 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, şi s-a apreciat că i-a fost încălcat dreptul de preferinţă.
Împotriva deciziei nr. 114 din 12 aprilie 2005 a declarat recurs pârâta SC P.T.O. SA Buzău fără să încadreze criticile în motivele de casare, modificare prevăzute de art. 304 alin. (1-10) C. proc. civ.
În esenţă recurenta a susţinut că:
- Art. 92 alin. (3) din Legea nr. 131/1990 nu este aplicabil în speţă întrucât se referă la plata acţiunilor subscrise şi neplătite integral fără să interzică o nouă majorare de capital dacă nu s-au anulat expres acţiunile nesubscrise.
- Nu s-au încălcat dispoziţiile art. 131 pct. 4 din Legea nr. 31/1990, întrucât nu există reglementări care să oblige societatea să publice hotărârea de anulare a acţiunilor şi apoi să convoace o adunare generală prin care să se decidă majorarea capitalului social.
- Nu s-a încălcat dreptul de preferinţă al reclamantei prin faptul că nu s-a hotărât anularea acţiunilor separat, printr-o hotărâre anterioară celei de majorare a capitalului social.
Pentru aceste motive, recurenta a solicitat modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii.
Curtea având în vedere că recurenta a invocat greşita aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 31/1990, conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., va lua în examinare motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., prin care se dispune că modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere „când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii". Textul de lege pus în discuţie de recurentă este art. 92 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, care în opinia sa nu interzice o nouă majorare a capitalului social în cazul în care nu au fost anulate în mod expres acţiunile nesubscrise. Susţinerea sa este contrară prevederilor articolului citat întrucât prevederea este expresă şi rezultă din alin. (3) al art. 92 în care se stipulează că mărirea capitalului social nu se putea realiza şi nu se vor putea emite noi acţiuni cât timp nu vor fi complet plătite acţiunile din emisiunea precedentă. Dispoziţiile art. 92 alin. (3) din secţiunea „Despre acţiuni" se coroborează cu dispoziţiile art. 207 şi urm. din cap II din Legea nr. 31/1990, care reglementează majorarea capitalului social.
În speţă au rămas neachitate acţiunile din emisiunea precedentă din 5 noiembrie 2003, prin care s-a urmărit să se majoreze capitalul social. Fără să procedeze la anularea acţiunilor respective aşa cum dispune art. 92 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, recurenta a convocat o nouă hotărâre A.G.E.A. din 23 noiembrie 2004, prin care s-a decis anularea acţiunilor din emisiunea precedentă şi în acelaşi timp a hotărât şi majorarea capitalului social încercând în acest mod să intre în legalitate. Prin urmare susţinerea că nu trebuiau anulate acţiunile nesubscrise anterior este contrazisă prin propriile măsuri dispuse prin hotărârea A.G.E.A. din 23 noiembrie 2004. De altfel este de reţinut faptul că pentru acelaşi motiv constând în majorarea capitalului social fără ca mai întâi să fie anulate acţiunile rămase nesubscrise din data de 5 noiembrie 2003 a fost anulată şi o altă hotărâre A.G.E.A. din 4 mai 2005, astfel cum rezultă din sentinţa nr. 461/2004 şi Decizia nr. 763 din 27 octombrie 2004. După anulare, conform sentinţei amintite recurentei îi revenea obligaţia ca în conformitate cu art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 să menţioneze hotărârile respective în R.C.
Prin urmare nu mai poate fi pusă în discuţie problema că textul art. 92 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 se referă la acţiuni neplătite şi nu la acţiuni anulate. Un lucru este cert şi anume că nu se puteau emite noi acţiuni rezultate din majorarea capitalului hotărâtă la 23 noiembrie 2004, dacă nu era rezolvată problema acţiunilor nesubscrise din data de 5 noiembrie 2003, cu atât mai mult cu cât pentru acelaşi motiv prin hotărâre judecătorească s-a mai anulat hotărârea din 4 mai 2004, aşa cum s-a arătat mai sus.
Instanţa de apel a apreciat corect şi asupra noţiunii de acţiuni neplătite dându-i un sens larg de „acţiuni subscrise" în care sunt incluse atât acţiunile nesubscrise şi deci neplătite, ca în speţă, cât şi acţiunile subscrise şi neachitate.
În ce priveşte aplicarea art. 131 alin. (4) şi 132 alin. (10) din Legea nr. 31/1990, pe care o critică recurenta, este de reţinut că, în adevăr, publicarea hotărârilor A.G.E.A. în cazul majorării de capital prin aporturi noi, care în cazul societăţilor pe acţiuni se realizează prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor aporturi în natură sau în numerar, se publică în scopul de a se asigura dreptul de preferinţă al acţionarilor, dar şi pentru opozabilitatea acestora pentru cazul când acţiunile care nu sunt subscrise de acţionari sunt oferite terţilor, prin ofertă publică.
Legea nr. 31/1990 prevede expres că operaţiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea dreptului de preferinţă către acţionarii existenţi este lovită de nulitate absolută (art. 216 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).
În consecinţă, nu sunt motive de nelegalitate care să ducă la casarea s-au modificarea deciziei din apel astfel că potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC P.T.O. SA Buzău, împotriva deciziei nr. 114 din 12 aprilie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4574/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4585/2005. Comercial → |
|---|
