ICCJ. Decizia nr. 4564/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4564/2005
Dosar nr. 11165/2004
Şedinţa publică din 7 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bihor la 19 iulie 2002, reclamanta SC S.F.G. SRL Italia, în contradictoriu cu pârâta SC O. SA Oradea, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâta la plata sumei de 22.775.000 Lit, reprezentând preţ neachitat, la cursul din ziua plăţii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii sale reclamanta arată că a efectuat pentru pârâtă transporturile internaţionale a căror contravaloare o solicită şi care au fost facturate conform petitului acţiunii.
Tribunalul Bihor Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 578/ com din 24 februarie 2004 a respins acţiunea reclamantei, constatând că în cauză există autoritate de lucru judecat întrucât pentru aceeaşi sumă a mai existat între aceleaşi părţi un litigiu (soluţionat prin sentinţa nr. 99/Com/2002 a Tribunalului Bihor, prin care a fost admisă acţiunea în anulare înaintată de SC O. SA Oradea şi a fost respinsă ca fiind prescrisă cererea, prin care creditoarea F.F.G. a solicitat emiterea somaţiei de plată pentru aceeaşi sumă) sentinţa devenind irevocabilă prin Decizia nr. 184/ Com din 18 martie 2003 a Curţii de Apel Oradea.
Împotriva hotărârii primei instanţe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia nr. 133/ C din 12 octombrie 2004 a admis ca fondat apelul, a anulat sentinţa apelată şi rejudecând în fond, a respins acţiunea reclamantei ca prescrisă, respingând totodată cererea de cheltuieli de judecată formulată de apelantă.
În fundamentarea acestei soluţii instanţa a reţinut, în esenţă, că motivarea primei instanţe cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat nu are suport legal faţă de prevederile art. 8 din OG nr. 5/2005, modificată privind somaţia de plată care prevăd că ordonanţa şi hotărârile pronunţate de instanţă în condiţiile prezentei ordonanţe nu au autoritate de lucru judecat privitor la fondul raporturilor juridice dintre părţi.
A mai reţinut instanţa că procedura concilierii prealabile prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., nu poate avea valoarea vreunui act juridic întrerupător de prescripţie întrucât în cadrul concilierii nu s-au făcut recunoaşteri neîndoielnice cu referire exprese la pretenţiile recurentei.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta SC S.F.G. SRL Italia, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. Criticile reclamantei întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304.9 C. proc. civ., vizează greşita aplicare a legii de către instanţă cât priveşte soluţionarea prescripţiei dreptului la acţiune.
Curtea, analizând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Examinând actele şi lucrările cauzei se reţine că din corespondenţa purtată între părţile litigante, rezultă acceptul ambelor părţi de a se întâlni în vederea rezolvării pe cale amiabilă a diferendului ivit, fără ca în vreuna dintre aceste adrese să se evidenţieze sumele pretinse de către reclamantă, cu atât mai puţin recunoaşteri, chiar şi parţiale, făcute de către pârâtă.
În faţa acestei evidenţe se constată că în mod legal şi temeinic instanţa de apel a reţinut faptul că pârâta nu a făcut recunoaşteri neîndoielnice ci numai şi-a exprimat disponibilitatea de a rezolva pe cale amiabilă diferendul ivit între părţi.
Aşa fiind, Curtea constatând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC S.F.G. SRL Italia, împotriva deciziei nr. 133/ C din 12 octombrie 2004 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4563/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4565/2005. Comercial → |
|---|
