ICCJ. Decizia nr. 4761/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4761/2005
Dosar nr. 3323/2005
Şedinţa din camera de consiliu de la 14 octombrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3932 din 24 august 2004 pe rolul Judecătoriei Călăraşi contestatoarea A.V.A.S. a chemat în judecată intimatele SC S. SA Călăraşi şi S.S., solicitând anularea celor 11 somaţii de plată din 13 august 2004 a tuturor actelor de executare încheiate în dosarul nr. 2090/2004 a B.E.J. M.Ş., suspendarea executării silite până la soluţionarea cererii, întoarcerea executării şi restabilirea situaţiei anterioare.
S-a arătat în motivarea cererii că reclamanta a preluat la datoria publică prin contractul de cesiune de creanţă din 10 decembrie 1999 de la B.C.R. o creanţă în sumă de 45.337.565,56 dolari S.U.A. şi 130.400.000 lei, declanşând procedura de executare silită prevăzută de art. 58 – 60 din OUG nr. 51/1998.
S-a susţinut că faţă de dispoziţiile OUG nr. 51/1998, executarea silită pornită de S.S., pentru recuperarea unei creanţe de 3.000.000 dolari S.U.A. este nelegală, întrucât executarea silită pronunţată de A.V.A.S. prevalează, contestatoarea având rang privilegiat potrivit dispoziţiilor art. 61,64 din OUG nr. 51/1998.
În sentinţa publică din 21 septembrie 2004, intimata S.S. Călăraşi a ridicat excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Călăraşi.
Prin sentinţa civilă nr. 3144 din 21 septembrie 2004, Judecătoria Călăraşi a admis excepţia şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de fond a reţinut că a fost investită cu o contestaţie la executare prin care creditoarea privilegiată A.V.A.S. a solicitat anularea unor acte de executare săvârşite la cererea unui alt creditor calitatea procesuală activă fiind dată de creanţa neperformantă.
Ori potrivit art. 44 din OG nr. 51/1998, competenţa soluţionării pe fond a cauzei de natura celor supuse judecăţii este distinct reglementată art. 45 stabilind expres că „cererile de orice natură privind drepturile şi obligaţiile în legătură cu activele bancare preluate de A.V.A.S. altele decât debitorii definiţi la art. 38 sunt de Competenţa Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau domiciliul pârâtului.
Investită cu soluţionarea cauzei Curtea de apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 99 din 20 iunie 2005 declină competenţa de soluţionarea a cauzei Judecătoriei Călăraşi şi constatând ivirea conflictului negativ de competenţă şi în baza art. 20 C. proc. civ., a înaintat dosarul Înaltei Curţi pentru soluţionare.
În motivare instanţa de apel a reţinut că în dispoziţiile speciale ale art. 45 din OUG nr. 51/1998, prin care se reglementează situaţia de excepţie a valorificării creanţelor neperformante preluate la bugetul statului nu sunt incidente, în speţă urmărindu-se împiedicarea unui executări silite ordinare pornite, în temeiul art. 3731 C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât art. 42 din OUG nr. 51/1998 nu exclude aplicarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
Asupra conflictului negativ de competenţă Înalta Curte reţine:
A.V.A.S. a contestat executarea pornită de creditorul S.S., împotriva debitoarei SC S. SA pentru suma de 3.000.000 dolari S.U.A. cu motivarea că potrivit OUG nr. 51/1998 a pornit executarea silită pentru valorificarea creanţei preluate de B.C.R., prin contractul de cesiune de creanţă din 10 decembrie 1999 şi actele adiţionale la acesta şi a comunicat debitoarei titlul executoriu.
Fiind creanţă preluată la datoria publică, A.V.A.S. a invocat dreptul de preferinţă conferit de lege în vederea valorificării creanţei sale.
Potrivit art. 44 şi art. 45 din OUG nr. 51/1998 republicată, aprobată prin Legea nr. 409/2001, litigiile în legătură cu creanţele neperformante preluate la datoria publică internă, în care A.V.A.B. este parte se sancţionează cu respectarea Capitolului IX care, în ce priveşte competenţa materială a instanţei, stabileşte fără nici un echivoc „cererile de orice natură privind drepturile şi obligaţiile în legătură cu activele preluate de A.V.A.B. .. sunt de competenţa Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau după caz domiciliul pârâtului", situaţie în care ne aflăm în speţa de faţă, fiind aplicabile dispoziţiile acestui act normativ.
Regulile de competenţă invocate sunt reglementări speciale de strictă interpretare şi de imediată aplicare.
Prin interpretarea textelor cuprinse în Titlul II C. proc. civ., referitoare la competenţa teritorială literatura de specialitate a clasificat competenţa teritorială astfel:
- competenţă teritorială generală.
- competenţă teritorială alternativă sau facultativă.
- competenţă teritorială exclusivă (excepţională).
- competenţă teritorială convenţională sau contractuală.
Competenţa excepţională este cea stabilită în mod expres prin lege pentru anumite categorii de litigii. În anumite cazuri, legea derogă de la regula generală a competenţei teritoriale şi fixează o competenţă specială, pe care părţile sau instanţa nu o pot înlătura.
Înalta Curte apreciază, că în cazul de faţă este aplicabilă competenţa materială excepţională având în vedere:
- natura litigiului dedus judecăţii este în legătură cu o creanţă neperformantă la datoria publică internă, categorie de litigii care au o natură juridică specială şi nu tratament juridic diferit, derogatorie de la dreptul comun şi procedurile de drept comun.
- reglementarea cuprinsă în art. 45 din OUG nr. 51/1998, privind valorificarea unor active bancare republicată prin Legea nr. 409/2001: "Cererile de orice natură privind drepturile şi obligaţiile în legătură cu acţiunile bancare preluate de A.V.A.B. sunt de competenţa Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau după caz domiciliul pârâtului şi se judecă de urgenţă şi cu precădere".
În ceea ce priveşte competenţa materială a Curţii de Apel norma care o stabileşte imperativ nu suportă interpretări şi are caracter absolut, părţile neputând conveni să deroge de la aceste norme nici chiar cu autorizarea instanţei:
Dispoziţiile legale referitoare la competenţa materială, având caracter imperativ, sunt obligatorii pentru toţi subiecţii de drept cărora li se adresează, inclusiv pentru instanţele judecătoreşti.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere că A.V.A.S. are calitatea de creditor în legătură cu o creanţă bancară neperformantă şi vărând şi dispoziţiile art. 45 din OUG nr. 51/1998.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa soluţionării litigiului dintre contestatoarea A.V.A.S. Bucureşti şi intimatul S.S. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4760/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4771/2005. Comercial → |
---|