ICCJ. Decizia nr. 4788/2005. Comercial

Prin hotărârea arbitrală nr. 3 din 4 martie 2003, Arbitrajul Comercial al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Maramureș, a admis acțiunea reclamantei SC S. SA, împotriva pârâtei SC N. SRL și a obligat pârâta la plata sumelor de 36.180.098 lei diferență de preț neachitat, 877.150 lei dobânzi legale și la 2.531.716 lei cheltuieli de arbitraj.

Instanța arbitrală a reținut că reclamanta a livrat pârâtei o platformă de transport de 14 t., iar aceasta nu a plătit integral prețul.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 977 din 5 iunie 2003 a anulat ca netimbrată acțiunea în anularea hotărârii arbitrale.

Prin decizia nr. 637 din 18 februarie 2004, înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul reclamantei (pârâta arbitrală) SC N. SRL, a casat decizia curții de apel și a trimis cauza spre rejudecare întrucât procedura de citare a fost nelegal îndeplinită cu reclamanta, citația fiind înmânată acestei părți cu 3 zile înainte de termenul de judecată.

Reluând judecata, curtea de apel, prin decizia civilă nr. 5202 din 15 decembrie 2004 a respins acțiunea în anulare, reținând că nici unul din motivele prevăzute de art. 364 C. proc. civ., nu sunt invocate în susținerea acțiunii, ci situații de fapt care vizează interpretarea clauzei privind prețul și dobânzile.

împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta SC N. SRL a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta susține că instanța a ignorat încadrarea motivelor acțiunii în anulare în dispozițiile art. 304 lit. i) C. proc. civ., plata prețului platformei livrate fiind făcută chiar anterior livrării.

Tribunalul arbitral a interpretat greșit clauza prevăzută la Cap. IV din contract, așa încât s-au încălcat dispoziții imperative privind interpretarea contractelor; factura remisă de vânzătoare a fost refuzată la plată, iar în lipsa dovezilor din care ar rezulta un alt preț decât cel stabilit în contract, instanțele nu puteau interpreta acceptarea diferenței pretinse și înscrise în factura emisă de vânzătoare.

Recursul este nefondat și va fi respins pentru considerentele ce se vor expune.

Caracterul acțiunii în anulare este determinat de natura sentinței arbitrale, de caracterul definitiv al acesteia, care nu poate fi atacată cu apel și care poate fi pusă în executare silită. Din interpretarea textelor art. 367-368 și 370-3703 C. proc. civ., acțiunea în anulare are caracteristici asemănătoare recursului, iar reluarea judecății litigiului pe această cale este inadmisibilă. O judecată de fond presupune examinarea devolutivă a cauzei care nu s-ar putea realiza în cazul în care soluționarea pricinii ar urma să se facă în anumite limite prestabilite, precum sunt cele instituite de art. 364 lit. a) - i) C. proc. civ.

Acțiunea în anulare apare așa dar ca o cale restrictivă de atac, în condiții care nu permit decât analiza limitată a hotărârii atacate.

Interpretarea contractului, plata prețului, reprezintă situații convenite de părți în limita acordului lor de voință care nu a încălcat norme imperative, de ordine publică, sau bunele moravuri. Numai interpretarea clauzelor contractuale în contradicție cu aceste norme este supusă cenzurii prin acțiunea în anulare; dar chestiunile de fapt, precum cele învederate de recurentă, presupun o examinare devolutivă inadmisibilită.

Forța obligatorie a contractului se impune părților, însă numai cu puterea unei norme supletive, angajând astfel relativitatea efectelor acordului de voință.

De aceea curtea de apel, judicios a constatat că nu sunt motivele determinante de nici unul din punctele art. 364 C. proc. civ., pentru admiterea acțiunii în anulare.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 5202 din 15 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4788/2005. Comercial