ICCJ. Decizia nr. 4799/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4799/2005
Dosar nr. 1291/2005
Şedinţa publică din 18 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 24 februarie 2004 pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, reclamanta A.D.S. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta SC C. SA la plata sumei de 1.143.177.266 lei, reprezentând redevenţă neachitată, penalităţi de întârziere calculate până la data de 23 octombrie 2003 (acestea fiind ulterior calculate până la data de 4 mai 2004) precum şi la plata în continuare a penalităţilor de întârziere, până la data stingerii debitului şi să se constate rezilierea contractului de concesiune din 22 noiembrie 2001.
Prin sentinţa arbitrală nr. 253 din 17 august 2004, acţiunea reclamantei a fost admisă în parte, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 1.335.670.976 lei, reprezentând redevenţă neachitată la termenele scadente şi penalităţi de întârziere calculate până la data de 4 mai 2004.
S-a constatat rezilierea la data de 11 octombrie 2002 a contractului de concesiune din 22 noiembrie 2001, iar pârâta a fost obligată să plătească reclamantei şi suma de 58.356.710 lei, cheltuieli de arbitrare.
În pronunţarea acestei hotărâri s-a reţinut culpa pârâtei în neîndeplinirea obligaţiei asumate privind plata redevenţei aferente suprafeţelor de teren concesionate prin contractul din 22 noiembrie 2001.
Pentru întârzierea obligaţiei plăţii în temeiul art. 5.9 din contract, pârâta a fost obligată la plata penalităţilor de 0,15 % pe zi întârziere, calculate la valoarea redevenţei, pe perioada de la scadenţă până la 4 mai 2004.
Cererea reclamantei în sensul acordării penalităţilor în continuare, până la stingerea debitului, a fost respinsă, întrucât data plăţii redevenţei de către pârâtă nu este cunoscută, astfel că penalităţile nu pot fi calculate, cuantificate şi taxate corespunzător, petenta având calea unei acţiuni separate.
Împotriva acestei sentinţe reclamanta a declarat acţiune în anulare, în temeiul art. 364 C. proc. civ., susţinând că greşit nu i s-au acordat penalităţile de întârziere până la stingerea debitului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 171 din 17 februarie 2005 a respins acţiunea în anulare, reţinând că hotărârea atacată este temeinică şi legală iar criticile reclamantei nu se încadrează în prevederile art. 364 C. proc. civ.
Împotriva acestei ultime hotărâri, reclamanta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că netemeinic şi nelegal nu au fost admise penalităţile de întârziere în plata redevenţei şi după data de 4 mai 2004, până la data stingerii debitului.
Recursul este nefondat.
Hotărârea arbitrală, conform art. 364 C. proc. civ., poate fi desfiinţată, prin acţiune în anulare, numai pentru motivele limitativ prevăzute la lit. a) şi lit. i) ale articolului menţionat.
Criticile reclamantei, invocate în acţiunea în anulare, nu se încadrează în motivele strict prevăzute de lege.
Petenta a cerut prin acţiunea în anulare şi prin recurs, ca penalităţile de întârziere în plata redevenţei, acordată prin hotărâre arbitrală, să fie admise şi pentru perioada ulterioară datei de 4 mai 2004, până la care i s-au acordat, respectiv până la data stingerii debitului, prin executarea titlului obţinut.
Ori, data plăţii debitului de către SC C. SA, fiind o dată incertă, viitoare, întemeiat prin hotărârea arbitrală s-a precizat că reclamanta are calea unei acţiuni separate.
Completul arbitral nu putea să se pronunţe decât asupra unor pretenţii patrimoniale determinate valoric şi taxate corespunzător, taxarea fiind obligatorie anterior soluţionării cererii.
Aşa fiind, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.D.S. Bucureşti, împotriva deciziei comerciale nr. 171/ R din 7 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4794/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4800/2005. Comercial → |
---|