ICCJ. Decizia nr. 4804/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4804/2005
Dosar nr. 2759/2005
Şedinţa de la 18 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC M. SA, a chemat în judecată pe pârâta B.I.R. SpA, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 28.560 dolari S.U.A., reprezentând cheltuieli de judecată suportate în dosarul nr. 1804/2002 al secţiei comerciale a Curţii Supreme de Justiţie.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa comercială nr. 12768 din 23 noiembrie 2004, a admis în parte acţiunea, obligând pe pârâtă la plata sumei de 11.900 dolari S.U.A. echivalent în lei la data plăţii, reprezentând onorariu de avocat în dosarul nr. 1804/2002 al Curţii Supreme de Justiţie, şi a respins acordarea onorariului de avocat conform contractului de asistenţă juridică.
Instanţa de fond a reţinut că nu poate fi acordat decât onorariul de apărător conform contractului de asistenţă juridică, întrucât numai cabinetul de avocatură al acestui contract a prestat activitatea de asistenţă şi redactare.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia comercială nr. 412 din 11 mai 2005 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, considerând că în dosarul nr. 1804/2002 al Curţii Supreme de Justiţie nu există nici un act care să facă dovada reprezentării reclamantei de două cabinete de avocatură.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Recurenta susţine că instanţele au interpretat greşit actul dedus judecăţii întrucât a făcut dovada contractului de asistenţă juridică şi a plăţii onorariului de avocat, iar dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., condiţionează plata cheltuielilor de judecată, de culpa plăţii care a căzut în pretenţii.
Pe de altă parte, recurenta susţine că instanţele au făcut o greşită aplicare a legii ajungând la concluzia că un contract de asistenţă juridică nu a fost executat deşi acesta prevedea numai asistenţa, nu şi reprezentarea în instanţă.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce se vor expune.
Prevederile art. 274 C. proc. civ., stabilesc că partea care cade în pretenţiuni, va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată (alin. (1)), iar judecătorii au dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită.
În raportul litigios dintre părţi, valoarea pretenţiilor pârâtei, a fost de 233.298 dolari S.U.A., reclamanta încercând apărări în dosarul nr. 1804/2002 al Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, prin angajarea a două cabinete de avocatură.
Ambele contracte de asistenţă juridică prevedeau că apărarea o vor face cabinetele de avocatură împreună (art. 5 ale contractelor).
Deşi contractul de asistenţă din 7 octombrie 2002, prevedea redactarea unui recurs în anulare împotriva deciziei nr. 4844/2002, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, obiectul contractului îl forma şi asistenţa juridică pentru dosarul nr. 1804/2002, pentru care părţile au stabilit un onorariu şi reprezentarea împreună a împuterniciţilor.
Nu se poate afirma aşadar, cu deplin temei, că reclamanta nu a făcut dovada prestării unei activităţi de asistenţă juridică din partea uneia din cele două cabinete de avocatură, iar chestiunea micşorării onorariului avocatului nu a format obiectul analizei instanţelor.
Aşa fiind, constatând că hotărârile judecătoreşti atacate sunt netemeinice, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul, va modifica Decizia nr. 412 din 11 mai 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în sensul că va admite apelul declarat împotriva sentinţei nr. 12768 din 23 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti pe care o va schimba şi va admite acţiunea obligând pe pârâtă la plata sumei de 28.560 dolari S.U.A., reprezentând cheltuieli de judecată avansate în dosarul nr. 1804/2002 al Curţii Supreme de Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta B.M.I.L.I.M. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 412 din 11 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pe care o modifică.
Admite şi apelul declarat de aceeaşi reclamantă împotriva sentinţei nr. 12768 din 23 noiembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pe care o schimbă în tot în sensul că admite acţiunea şi obligă pe pârâta B.I.R. SpA cu sediul ales în Bucureşti, la plata sumei de 28.560 dolari S.U.A.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 18 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4800/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4829/2005. Comercial → |
|---|
