ICCJ. Decizia nr. 4963/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4963/2005
Dosar nr. 2462/2003
Şedinţa publică din 24 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3226 din 10 octombrie 2002, Judecătoria Slobozia a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea debitoare SC T.G.T. SRL Slobozia, în contradictoriu cu creditoarea B.C.R., sucursala Slobozia.
Recursurile declarate, la data de 4 martie 2003, de contestatoarea debitoare SC T.G.T. SRL Slobozia, prin administrator judiciar R.M. şi de intervenienta L.D.D.R. au fost admise de Tribunalul Ialomiţa, care prin Decizia civilă nr. 378 din 20 iunie 2003, a modificat sentinţa de mai sus, în tot, în sensul că a admis contestaţia la executare a debitoarei SC T.G.T. SRL Slobozia, împotriva formelor de executare emise de executorul bancar P.L. (B.C.R.) în dosarul de executare, având ca obiect executarea silită imobiliară a activului situat în Slobozia, aparţinând debitoarei, pe care le-a anulat.
Împotriva acestei soluţii, P.G.P. de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului declarat de L.D.D.R., întrucât partea pentru care a intervenit I.G. nu a declarat recurs, conform art. 56 C. proc. civ., iar mandatul acordat nu-şi produce efectele, depăşind scopul pentru care s-a constituit persoana juridică respectivă.
În legătură cu recursul în anulare de faţă se reţin următoarele:
Din examinarea actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei se constată că litigiul de faţă are ca obiect contestaţia la executare silită imobiliară în baza titlului executoriu, contractul de credit bancar din 15 octombrie 1999, încheiat de creditoarea B.C.R., sucursala Ialomiţa şi debitoarea SC T.G.T. SRL Slobozia, precum şi contractul de garanţie bancară din 15 octombrie 1999, investite cu formulă executorie.
În desfăşurarea litigiului debitoarea SC T.G.T. SRL Slobozia iniţial prin administrator I.G. a formulat contestaţie la executare, făcându-şi apărările, ulterior societatea intrând în administrare judiciară prin numirea unui administrator judiciar R.M.
Având în vedere situaţia judiciară a debitoarei împotriva cărei creditoarea din contractul de împrumut bancar menţionat a declanşat procedura executării silite imobiliare, prin executorul bancar, aceasta alături de care a intervenit şi L.D.D.R. au declarat recurs, împotriva soluţiei de respingere a contestaţiei la executare pronunţate de instanţa de fond.
În consecinţă, recursurile au fost declarate de persoane care aveau calitate, nefiind încălcate prevederile art. 56 C. proc. civ.
Iar pe fond, soluţia pronunţată în recurs, este legală şi temeinică, întrucât actele de executare silită au fost anulate întrucât au fost comunicate debitoarei la alt sediu decât cel pe care îl deţinea.
De altfel, nu pot fi primite criticile formulate, care se referă la eficienţa mandatului primit de L.D.D.R. de la debitoare, întrucât acesta nu contravine scopului acestei asociaţii de promovare a adevărului şi apărare a drepturilor omului, prin asigurarea suportării cheltuielilor legate de consultaţiile juridice şi taxele legale şi întocmirea de memorii şi acte către organele statului.
În această situaţie, se constată că bine instanţa de recurs, a examinat recursurile declarate de debitoarea contestatoare şi intervenienta în interesul său, pronunţând o soluţie legală şi temeinică atât sub aspectul calităţii procesuale a recurentelor cât şi pe fondul cauzei.
Astfel că recursul în anulare se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul în anulare declarat de P.G.P. de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva deciziei nr. 378/ R din 30 iunie 2003 a Tribunalului Ialomiţa, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 495/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1588/2005. Comercial → |
|---|
