ICCJ. Decizia nr. 4976/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4976/2005
Dosar nr. 1027/2005
Şedinţa publică din 25 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 4056 din 24 martie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis excepţia prematurităţii invocată de pârâta SC M. SRL şi, în consecinţă, a respins ca prematur introdusă acţiunea promovată de reclamantul M.T.J. în contradictor cu pârâtele SC E. SA Bucureşti, sucursala Râmnicu Vâlcea şi SC M. SRL.
Prin aceeaşi sentinţă s-au respins cererea de chemare în garanţie a SC M. SRL formulată de SC E. SA Bucureşti şi cererea de chemare în garanţie a numiţilor N.P., C.C.N.V., Ş.P., A.M. şi I.A. formulată de pârâta SC M. SRL.
În considerentele sentinţei, instanţa de fond a reţinut ca întemeiată excepţia prematurităţii invocată de pârâta SC M. SRL prin întâmpinare la 12 decembrie 2002, în faţa Tribunalului Gorj (cauza fiind strămutată la Tribunalul Bucureşti, prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2003), în raport de prevederile art. 7201 C. proc. civ., deoarece procedura prealabilă de conciliere prevăzută de acestea nu a fost realizată de reclamantă, iar multiplele litigii existente între părţi nu o pot complini.
Faţă de soluţia dată în acţiunea principală, s-au respins şi cererile de chemare în garanţie formulate de pârâte.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, prin Decizia nr. 28 din 19 ianuarie 2005, ca nefondat.
Criticile apelantei cu privire la nerealizarea scopului avut în vedere de dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ., dat fiind faptul că pe rolul instanţelor se află mai multe litigii între părţi au fost înlăturate de instanţa de apel, aceasta reţinând că efectuarea procedurii prealabile obligatorii de conciliere directă dintre părţi în condiţiile prevăzute de lege, după data chemării în judecată conferă reclamantului posibilitatea de introducere a unei noi cererii de chemare în judecată.
În contra deciziei reclamantul M.T.J. a declarat recurs solicitând schimbarea hotărârilor atacate în sensul respingerii excepţiei lipsei procedurii concilierii ca nefondată, motivele de nelegalitate fiind încadrate generic în prevederile art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor sale recurentul arată că în esenţă că:
- litigiul a luat naştere în luna în care reglementarea art. 7201 C. proc. civ., a intrat în vigoare iar realizarea procedurii concilierii ar fi fără efect faţă de multitudinea de procese existente între părţi;
- adresa din 14 septembrie 2001, emisă de intimata SC M. SRL, prin conţinutul ei face dovada intenţiei ei de rezolvare a litigiului numai de către justiţie;
- art. 7206 C. proc. civ., prevede desfăşurarea cu celeritate a procesului comercial, iar instanţa de apel trebuia să dea eficienţă încercării de conciliere realizată în timpul procesului şi să stăruie în judecata litigiului în virtutea rolului său activ.
Recursul nu este fondat.
1. Reclamantul recurent a sesizat instanţa de judecată la data de 29 noiembrie 2002 cu o acţiune în pretenţii, iar la acea dată prevederile art. 7201 C. proc. civ., care reglementează procedura prealabilă de conciliere erau în vigoare fiind fără relevanţă susţinerea recurentului că litigiul a luat naştere în aceiaşi lună.
2. Prin acţiunea sa, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele SC E. SA Bucureşti şi SC M. SRL şi a solicitat obligarea lor în solidar la plata unei sume de bani în baza contractului de antepriză încheiat cu prima pârâtă, ca anteprenor general, la 29 decembrie 1998.
Drept urmare, imposibilitatea realizării scopului instituit de art. 7201 C. proc. civ., cel al concilierii, trebuie analizat faţă de pârâta cocontractantă iar nu faţă de pârâta SC M. SRL, emitenta adresei al cărui conţinut îl invocă recurentul în a-şi dovedi susţinerea sa.
3. Intimata pârâtă SC M. SRL a invocat prin întâmpinare cu respectarea prevederilor art. 118 alin. (2) (în vigoare la acea dată) mai multe excepţii procedurale printre care şi excepţia prematurităţii acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii concilierii instituită de art. 7201 C. proc. civ. şi asupra căreia instanţa de fond cu respectarea prevederilor art. 137 C. proc. civ., trebuia şi s-a pronunţat cu prioritate.
Ca atare, în mod corect instanţa de apel, faţă de prevederile art. 294 C. proc. civ., nu a dat eficienţă procedurii de conciliere realizată după pronunţarea hotărârii de către instanţa de fond fără ca prin aceasta să încalce principiul celerităţii prevăzut de art. 7206 C. proc. civ. şi al rolului activ, cum greşit susţine recurenta.
4. Aşa fiind, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M.T.J., împotriva deciziei nr. 28 din 19 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4974/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4991/2005. Comercial → |
|---|
