ICCJ. Decizia nr. 5183/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5183/2005
Dosar nr. 391/2005
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2302 din 7 octombrie 2003, Tribunalul Dâmboviţa a admis cererea formulată de C.J.D.T., împotriva pârâtelor SC D.S. SA Bucureşti şi SC D.S. SA – S.D.G.N. Târgovişte şi a obligat pe pârâte, în solidar, la plata sumei de 7.762.618.421 lei, cu titlu de tarife pentru utilizarea unor terenuri din zona drumurilor pentru perioada ianuarie-decembrie 2002, actualizate conform indicelui de inflaţie; a respins excepţia prematurităţii cererii invocată de pârâtă şi a disjuns judecata cererii reconvenţionale formulată de S.D.G.N. Târgovişte, pentru anularea hotărârilor C.J.D.T.
Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia nr. 836 din 9 decembrie 2004 a admis apelul formulat de apelanta pârâtă SC D.S. SA, sucursala Târgovişte şi a anulat sentinţa primei instanţe cu trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti, secţia comercială.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dâmboviţa, motivată de faptul că sucursala Târgovişte nu are personalitate juridică, numai pârâta SC D.S. SA Bucureşti, având personalitate juridică, astfel că, în speţă, competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia comercială.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a declarat recurs reclamantul C.J.D.T. invocând, în esenţă, dispoziţiile art. 12 raportat la art. 41 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, întrucât SC D.S. SA – S.D.G.N. Târgovişte este o sucursală a SC D.S. SA Bucureşti. Recurentul reclamant a arătat că îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului şi menţinerii soluţiei primei instanţe.
Recursul reclamantului este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, din actele dosarului şi examinând Decizia atacată prin prisma motivelor de recurs în ansamblul lor se constată că instanţa de apel a omis a face aplicaţiunea dispoziţiilor art. 10 pct. 4, raportat la art. 12, art. 41 alin. (2) şi art. 87 pct. 3 C. proc. civ., aşa încât, în considerarea textelor legale sus-evocate, se impune, fără putinţă de tăgadă, admiterea recursului, casarea deciziei atacare şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru soluţionarea apelului pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul C.J.D.T., împotriva deciziei nr. 836 din 9 decembrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, casează Decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru soluţionarea apelului pe fond.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5176/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5223/2005. Comercial → |
---|