ICCJ. Decizia nr. 635/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința comercială nr. 3131 din 22 noiembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Prahova s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M.D. și M.A.C. și s-a respins acțiunea formulată de reclamantul D.N., față de pârâții mai sus menționați ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul D.N. împotriva pârâților SC C.P. SA, M.D., M.A.C., M.N. și SC C.P. SA Ploiești, prin care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de împrumut garantat cu ipotecă autentificat sub nr. 2371 din 18 august 1998.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, pârâții M.D. și M.A.C., nu au calitate procesuală pasivă deoarece nu sunt părți în contractul a cărui nulitate se solicită.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamantul nu a făcut dovada fraudei la lege pe care o invocă, contractul fiind încheiat cu respectarea condițiilor cerute de lege.
împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, recurs ce face obiectul dosarului cu nr. 1471/2003 al Curții de Apel Ploiești.
Prin încheierea din 10 noiembrie 2003, instanța de apel a dispus suspendarea judecății cauzei în baza prevederilor art. 244 pct. 2 C. proc. civ.
Pentru a pronunța încheierea s-a avut în vedere faptul că împotriva pârâților M.D., M.N. și M.A.C. s-a dispus începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 289,art. 291,art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), privind folosirea unui înscris ce are relevanță în cauza civilă aflată în curs de judecată.
împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea au formulat recurs pârâții.
în motivarea recursului pârâții au susținut că cererea de suspendare a judecății cauzei a fost făcută de reclamant cu rea credință și că în cauză nu sunt întrunite condițiile cerute de dispozițiile articolului 244 pct. 2 C. proc. civ., deoarece urmărirea penală s-a declanșat pentru comiterea unor fapte penale ce nu au înrâurire hotărâtoare asupra cauzei civile dedusă judecății.
Critica formulată nu este fondată.
în mod corect prin încheierea recurată s-a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile cerute de prevederile art. 244 pct. 2 C. proc. civ., deoarece prin adresa cu nr. 3173/VII/I/2003 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești se precizează că prin rezoluția 4958/P/2003 din 7 noiembrie 2003 s-a dispus începerea urmăririi penale față de pârâții M.D., M.A.C. și M.N., pentru comiterea infracțiunilor, prevăzute de art. 289 art. 291,art. 215 alin. (1), (2) și (3), C. pen., constând în aceea că în perioada 1998 - 1999 prin folosirea facturii 41422, utilizarea acesteia în evidențele contabile ale SC C.P. SA au indus în eroare pe reclamant, acționar al societății, cu privire la cheltuielile efectuate producând o pagubă de 11.802 dolari S.U.A.
Faptele comise de pârâți și actul falsificat are o legătură strânsă cu obiectul acțiunii civile deduse judecății și soluția în procesul penal ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a se pronunța în cauza civilă.
Față de considerentele mai sus menționate s-a constatat că în cauză nu subzistă niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care au dus la modificarea sau casarea încheierii recurată și pe cale de consecință recursul formulat de pârâți a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 626/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 585/2005. Comercial → |
|---|
