ICCJ. Decizia nr. 649/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București‚ sub nr. 21493/2002 reclamanta PRIMĂRIA municipiului București, în contradictoriu cu intimata pârâta SC D.P. SRL București, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 15.028,80 dolari S.U.A. reprezentând debit cotă de profit în cuantum de 3.460 dolari S.U.A. aferent perioadei noiembrie 2000 - aprilie 2001 și penalizări în sumă de 3.912,80 dolari S.U.A., penalizări la debitul constatat prin sentința nr. 3612/2001 în cuantum de 7.656 dolari S.U.A. aferente perioadei noiembrie 2000 - 31 iulie 2002, sume plătibile în lei la cursul oficial al B.N.R. de la data efectuării plății.
Prin sentința nr. 15.577 din 4 decembrie 2003, Tribunalul București a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la plata sumei de 3.460 dolari S.U.A. cotă profit pentru noiembrie 2000 - aprilie 2001 sau echivalent în lei la cursul B.N.R. de la data executării și a respins celelalte capete de cerere.
în pronunțarea acestei hotărâri instanța de fond a reținut, în esență, că pârâta nu și-a respectat obligația asumată prin contract, respectiv plata cotei de profit convenită la art. 9 alin. (2), înregistrând debite pentru perioada noiembrie 2000 - aprilie 2001, apreciind ca întemeiate pretențiile în sumă de 3.460 dolari S.U.A. echivalent în lei.
Apelul declarat de reclamanta PRIMĂRIA municipiului București împotriva hotărârii instanței de fond a fost admis în parte, iar hotărârea atacată a fost schimbată în parte, în sensul că pârâta a fost obligată să plătească reclamantei penalitățile aferente cotei de profit pentru perioada 1 noiembrie 2000 - 31 ianuarie 2003, în sumă de 5.185,72 dolari S.U.A. prin decizia nr. 159 din 22 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Instanța a reținut, în esență, că prin sentința 3612/2001 a Tribunalului București instanța a soluționat corect capătul de cerere privind penalitățile de întârziere aferente sumei de 7.656 dolari S.U.A.
A mai reținut aceeași instanță că suma la care intimata a fost obligată cuprinde atât cota de profit 6.000 dolari S.U.A., cât și penalități, că reclamanta este în culpă întrucât, deși în posesia unui titlu executoriu, nu a depus diligențele necesare în vederea executării acestuia.
împotriva hotărârii pronunțate în apel, reclamanta PRIMĂRIA municipiului București a formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304.9 C. proc. civ., invocând faptul că hotărârea atacată a fost dată cu greșita aplicare a legii, instanța nefăcând aplicarea dispozițiilor Legii nr. 146/1997, ale O.G. nr. 11/1996 modificată prin O.G. nr. 61/2002 cât privește capătul de cerere privind penalitățile.
Curtea, analizând hotărârea recurată, prin prisma motivelor invocate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Capătul de cerere nesoluționat, în opinia recurentei, cu neaplicarea corectă a legii, vizează penalitățile reținute ca datorate de pârâtă prin sentința nr. 3612/2001 pronunțată în dosarul nr. 5897/2000 al Tribunalului București.
Fiind, așadar, în posesia unui titlu executoriu, recurenta avea posibilitatea, neîngrădită de lege, de a proceda la executarea acestuia.
în mod legal și temeinic ambele instanțe au reținut, cu privire la acest capăt de cerere, culpa reclamantei PRIMĂRIA municipiului București constând în lipsa de diligență a acesteia în a da efectivitate titlului executoriu obținut.
De asemenea, nu au putut fi primite criticile recurentei care au vizat aplicabilitatea în speță a dispozițiilor legale care reglementează regimul juridic al creanțelor bugetare și nu cele din dreptul comun, aceste susțineri au fost irelevante față de materialitatea unui titlu executoriu necontestat de părți, dar neexecutat de partea interesată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 625/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 626/2005. Comercial → |
|---|
