ICCJ. Decizia nr. 680/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 18 decembrie 2003, reclamantul B.N. a formulat cerere de dizolvare a SC P.C.T. SRL Petroșani, în contradictoriu cu pârâtul P.S.S., datorită neînțelegerilor dintre asociați.
Totodată, societatea pârâtă ca și pârâtul P.S.S. au formulat cerere reconvențională, solicitând excluderea reclamantului B.N. din societatea comercială.
Prin precizările depuse la dosarul de fond pârâtul P.S.S., asociat și administrator al SC P.C.T. SRL Petroșani a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B.N. cu motivarea că cel care a provocat neînțelegerile între asociați este reclamantul, acesta aducând și grave prejudicii materiale.
Prin încheierea din 23 aprilie 2004, Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ, a respins excepția lipsei calității procesuale active, ca vizând fondul pricinii, și a acordat termen pentru ca pârâții să lămurească problema capătului de cerere referitoare la plata despăgubirilor solicitate.
împotriva acestei încheieri pârâtul P.S.S. a declarat recurs (calificat ca apel de instanță), iar prin decizia nr. 204 din 25 iunie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, a respins, ca inadmisibil, apelul.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (2) C. proc. civ., împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.
Cu actul înregistrat la 6 septembrie 2004, pârâtul P.S.S. a formulat recurs împotriva acestei decizii susținând că încheierea criticată nu este o simplă încheiere premergătoare atâta timp cât instanța s-a pronunțat asupra unei excepții de fond, iar pe de altă parte, instanța a apreciat în mod eronat că nu s-a întrerupt cursul judecății.
Recursul este nefondat.
în ceea ce privește primul motiv de recurs, pârâtul a susținut că încheierea din 23 aprilie 2004 a Tribunalului Hunedoara nu este o încheiere premergătoare, deoarece prin respingerea excepției invocate s-a soluționat problema continuării judecății sau încetării procesului pentru lipsa calității procesuale active.
în realitate, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 282 alin. (2) C. proc. civ., deoarece încheierea în discuție a avut un caracter premergător, ea nefiind supusă apelului.
Faptul că în cuprinsul său și-a găsit rezolvarea o excepție de fond invocată de pârâtă, respectiv lipsa calității procesuale active, nu schimbă caracterul încheierii, urmând a fi respins acest motiv de recurs.
Pârâtul a mai susținut că instanța de apel a reținut în mod eronat că prin încheierea din 24 aprilie 2004 nu s-a întrerupt cursul judecății dar, din cuprinsul acesteia reiese cu claritate că, după respingerea excepției invocate, instanța a acordat termen pentru elucidarea aspectelor legate de despăgubirilor solicitate de pârâți, ceea ce înseamnă continuarea și nu întreruperea judecății.
Pentru toate aceste considerente, recursul pârâtului a fost respins ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.
← ICCJ. Decizia nr. 633/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 636/2005. Comercial → |
---|