ICCJ. Decizia nr. 681/2005. Comercial
| Comentarii |
|
La data de 20 noiembrie 2003, reclamanta SC I.S. SRL Deva a chemat în judecată SC D.N. SA Târgu Mureș, sucursala Deva, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză instanța de judecată să constate culpa pârâtei de a interveni în contractul nr. 11/1995, precum și în actul adițional nr. 12 din 15 iunie 2001, încheiat cu SC T. SA Petrila și să o oblige pe aceasta din urmă la plata sumei de 247.797.206 lei cu titlu de daune, interese, reactualizată la data plății efective de la 15 iunie 2001.
în motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a încheiat cu SC T. SA Petrila contractul nr. 11/1995, cu actele adiționale 1-11, având ca obiect executarea proiectului tehnic al rețelelor de distribuție pentru gaze naturale de presiune redusă, branșamente și instalații de utilizare la blocurile de locuințe din localitatea Petrila - Lonea, investiție finanțată integral de la buget.
Pârâta nu a avizat proiectul executat de reclamantă.
Prin întâmpinare, aceasta a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, susținând că astfel de lucrări pot fi efectuate, potrivit dispozițiilor legale, numai de către instalatori autorizați. Totodată dispozițiile legale în vigoare la data încheierii și derulării contractului SC T. SA impuneau avizarea proiectelor de către furnizorul de gaze naturale. în fine, executarea lucrărilor de instalații de gaze naturale era supusă avizului furnizorului, asupra soluțiilor tehnice prevăzute în proiecte.
Or, reclamanta s-a angajat la încheierea contractului de proiectare, fără a avea un salariat autorizat.
Drept urmare, rezilierea contractului a fost generată de culpa exclusivă a reclamantei.
Prin sentința nr. 614 din 4 martie 2004, Judecătoria Deva a respins acțiunea reclamantei SC I.S. SRL Deva, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între reclamanta SC I.S. SRL Deva și SC T. SA Petrila s-a încheiat, la data de 15 iunie 2001, actul adițional nr. 12 la contractul nr. 11/1995 prin care părțile au convenit ca proiectantul, respectiv societatea comercială reclamantă, să elaboreze toate detaliile de execuție, în 60 zile de la semnarea acestuia, a plății avansului și depunerii eșalonării priorităților blocurilor ce vor beneficia de gaze naturale.
Potrivit Ordinului nr. 262/1985 al Ministerului Petrolului de aprobare a normativului pentru proiectarea și execuția rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor naturale indicativ 16-86, punctul 1-19, proiectarea și executarea rețelelor de distribuție și a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale se face de către unități specializate, prin instalatori autorizați, cu respectarea normativului menționat.
în fine, la pct. 2-9 din normativ este prevăzut conținutul documentațiilor tehnice ce trebuiesc întocmite în vederea executării lucrărilor de instalații de gaze naturale.
Prin probele administrate reclamata nu a făcut dovada că ar fi întocmit toate documentațiile cerute de actul normativ menționat și că ar avea avizele și aprobările cerute de lege pentru a proiecta și eventual executa lucrările angajate față de beneficiarul SC T. SA Petrila, conform pct. 1 - 19 din Normativul I 6-86.
Mai mult, potrivit deciziei nr. 823 din 18 septembrie 2002 a A.N.R. în Domeniul Gazelor Naturale, SC I.S. SRL a primit autorizarea necesară proiectării sistemelor de alimentare cu gaze naturale, începând cu data de 18 septembrie 2002, fără a dovedi deținerea anterioară a unei astfel de autorizații.
Prin urmare, pentru aceste motive, beneficiarul SC T. SA Petrila a încunoștiințat proiectantul, prin adresa nr. 3310 din 6 iulie 2001, că menținerea contractului de proiectare este condiționată de prezentarea, în termen de 10 zile de la primirea acesteia, a autorizației necesare realizării activității de proiectare.
în raport de probatoriul administrat a rezultat că pârâta nu se face vinovată de rezilierea contractului, conform notificării nr. 5189/2001.
împotriva hotărârii primei instanțe reclamanta a declarat apel, criticile privind greșita stabilire a situației de fapt.
Astfel, reclamanta a executat lucrarea contractată.
La cererea expresă a beneficiarului proiectul a fost depus la SC D.N. SA pentru avizare.
Aceasta din urmă a reținut proiectul.
Instanța nu poate justifica respingerea acțiunii, atât timp cât nu justifică legalitatea avizului cerut de pârâtă.
Totodată, instanța de fond s-a pronunțat cu neobservarea împrejurării că, prin sentința civilă nr. 354/1994, Tribunalul Hunedoara a stabilit că reclamanta avea dreptul să execute studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și detaliile de execuție.
în fine, în raport de statutul pârâtei reglementat prin H.G. nr. 491/1998, aceasta nu putea interveni în relația contractuală dintre părți. Drept urmare, lipsa autorizației nu putea fi constatată de pârâtă ci numai de către Autoritatea Națională.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 197/ A din 14 iunie 2004, a respins apelul ca nefondat.
în motivarea acestei hotărâri, instanța de control judiciar a reținut că, așa cum rezultă din conținutul adresei nr. 13023 din 4 octombrie 2001 emisă de pârâtă, neavizarea documentației a avut drept cauză întocmirea acesteia de către un proiectant neautorizat.
Reclamanta avea posibilitatea conformării adresei menționate, în sensul redepunerii documentației pentru aviz de execuție în trei exemplare, însoțită de copia autorizației de proiectare și execuție, ceea ce aceasta nu a făcut.
în aceste condiții, instanța de fond a stabilit corect că pârâta nu răspunde, în condițiile art. 998 C. civ., întrucât prejudiciul suferit de reclamantă prin rezilierea contractului încheiat cu beneficiarul SC T. SA Petrila nu este cauzat de o faptă ilicită, ci de lipsa autorizației pe care reclamanta trebuia să o obțină anterior încheierii contractului de proiectare.
împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanta SC I.S. SRL Deva a declarat recurs, fără a invoca nici unul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Reiterând criticile formulate în apel, reclamanta a arătat că și-a îndeplinit obligațiile de întocmire a proiectului "Rețele de distribuție gaze naturale, branșamente și instalații de utilizare la blocurile de locuit din Petrila - Lonea".
Pârâta a reținut documentația depusă de proiectant și nu a predat-o beneficiarului pentru ca acesta să o recepționeze și să achite prețul.
Contestarea autorizației reclamantei pe baza noii legislații apărute ulterior realizării lucrării contractate este nejustificată.
în același timp, pârâta nu avea calitatea că constate și să conteste existența autorizației reclamantei, să verifice sau să ia măsurile pe care le-a luat, deoarece obiectul de activitate nu-i permite intervenția în cazul investițiilor ce nu-i aparțin.
Prin urmare, culpa pârâtei este evidentă.
în concluzie, reclamanta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Reclamanta a solicitat instanței de judecată angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei, în condițiile art. 998 C. civ.
în susținerea pretenției dedusă judecății, reclamanta susține, în esență, că pârâta a nesocotit obligația generală ce revine fiecărui subiect de drept de a nu păgubi pe altul, fapta ilicită a acesteia constând în aceea că nu a înaintat documentația beneficiarei și a pretins fără temei că este abilitată a o verifica și aviza.
Or, pârâta a acționat în limita competențelor atribuite prin lege, așa cum în mod judicios a reținut prima instanță. Drept urmare, nu se poate reține caracterul ilicit al faptei pârâtei, ca subiect de drept, de a acționa în realizarea atribuțiilor stabilite prin lege. Așadar, lipsește fapta ilicită, ca prima dintre condițiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Pe de altă parte, statutul pârâtei de societate comercială, în sine, nu exclude posibilitatea ca aceasta să verifice și să avizeze proiectele în domeniul său de activitate, pretinzând că normele atributive de competență sunt lipsite de eficiență în acest caz. Ca și în multe ale domenii de activitate, de strictă specializare, pârâta a fost abilitată a aviza, în condiții determinate, documentațiile ce privesc infrastructura distribuției și consumului de gaze naturale în condiții de siguranță, atât sub aspectul proiectării cât și al execuției, pe raza teritorială de activitate arondată acesteia.
Ca atare, recursul se constată a fi nefondat sub aspectul acestei critici.
Recurenta - reclamantă mai susține că a restituit acesteia documentația, în vederea completării potrivit dispozițiilor legale.
Este adevărat că reclamanta nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a ridica coletul conținând documentația trimisă spre avizare, ca urmare, coletul a fost returnat pârâtei, în calitate de expeditor.
Pârâta, în raport de această împrejurare, a comunicat reclamantei că documentația îi stă la dispoziție.
Așadar, nu corespunde adevărului că pârâta ar fi reținut fără drept documentația, recursul constatându-se a fi neîntemeiat și sub aspectul acestor critici.
în concluzie, în raport de probatoriul administrat în cauză, rezultă că pârâta a acționat în limitele stabilite prin normele atributive de competență și corespunzător acestora.
Drept urmare, în mod judicios prima instanță a respins acțiunea reclamantei, reținând neîndeplinirea condiției privitoare la faptul ilicit.
Totodată, s-a reținut și lipsa legăturii de cauzalitate între pretinsul fapt ilicit și prejudiciul suferit de reclamantă, stabilindu-se corespunzător probatoriului administrat că rezilierea contractului menționat de reclamantă s-a datorat culpei exclusive a acesteia, care nu a completat documentația în sensul cerut de lege, comunicat de beneficiară.
Așadar, respingând apelul declarat de reclamantă și menținând hotărârea primei instanțe, instanța de control judiciar a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, nesupusă nici unuia din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
în concluzie, pentru considerentele ce preced, Curtea a respins recursul declarat de reclamanta SC I.S. SRL Deva, ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 676/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 675/2005. Comercial → |
|---|
