ICCJ. Decizia nr. 686/2005. Comercial
| Comentarii |
|
La data de 20 august 2003, reclamantul municipiul București prin Primarul General a chemat în judecată Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, instanța de judecată să constate nulitatea radierii SC S. SRL de către această entitate.
în motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 314/2001 modificată, s-a constatat dizolvarea de drept a societății comerciale menționate și s-a dispus radierea acesteia din Registrul Comerțului.
SC S. SRL figurează însă în evidențele în calitate de debitoare față de bugetul de stat.
Astfel, la data de 7 octombrie 1997, sub nr. 157, reclamantul a încheiat un contract de asociere cu societatea comercială menționată.
Aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată a cotei de asociere, sume care au caracter de venituri publice în raport de dispozițiile Legii nr. 189/1998.
în consecință, aceasta se află în ipoteza prevăzută de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 314/2001, introdus prin O.U.G. nr. 181/2001, în care radierea este nulă de drept.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, arătând că încheierea judecătorului delegat nu a fost atacată cu recurs și, drept urmare, societatea comercială menționată a fost dizolvată de drept, urmare nerespectării condiției capitalului social minim.
Pe de altă parte, norma legală invocată de reclamant nu este incidentă în cauză, aceasta privind societățile comerciale care au litigii pe rol, având ca obiect obligații bugetare, ceea ce nu s-a constatat în cauză.
în fine, pârâtul a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința nr. 16558 din 16 decembrie 2003, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins acțiunea, ca nefondată.
în motivarea acestei hotărâri, instanța de fond a reținut că, prin încheierea nr. 7774 din 19 noiembrie 2001 a judecătorului delegat, a fost constatată dizolvată de drept a SC S. SRL, potrivit art. 2 alin. (2) alin. (1) din Legea nr. 314/2001.
Ca urmare a neexercităii recursului împotriva acestei încheieri, societatea comercială dizolvată de drept a fost radiată conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 314/2001.
Reclamantul nu a făcut dovada că societatea comercială menționată s-ar afla în una din situațiile expres reglementate de lege, în care radierea din Registrul comerțului este nulă de drept.
Astfel, fișele contabile ale acesteia nu relevă existența unor obligații bugetare neonorate, iar contractul de asociere invocat de reclamant nu constituie titlu de creanță în sensul dispozițiilor O.G. nr. 61/2002.
împotriva hotărârii primei instanțe reclamantul a declarat apel, criticile privind nemotivarea admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului O.N.R.C. și aprecierea eronată cu privire la caracterul sumelor datorate de SC S. SRL în temeiul contractului de asociere.
Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia nr. 377 din 13 septembrie 2004, a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut că reclamantul nu a făcut dovada că SC S. SRL se află în una din situațiile expres reglementate de Legea nr. 428/2002.
împotriva acestei din urmă hotărâri reclamantul a declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
S-a susținut că, în mod greșit, s-a reținut de către instanțe caracterul creanței, în sensul că aceasta nu ar constitui venit la bugetul de stat.
S-a mai arătat că pentru realizarea creanței, SC S. SRL a fost acționată în judecată, raportul juridic litigios făcând obiectul dosarului nr. 1828/2002 al Tribunalului București, așa încât și cea de a doua condiție prevăzută de actul normativ menționat este îndeplinită.
în concluzie, reclamantul a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului declarat împotriva hotărârii primei instanțe și schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii.
Recursul este nefondat:
Prin alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 314/2001, introdus prin Legea nr. 428/2002 a fost reglementată o nulitate absolută expresă.
Astfel, potrivit textului menționat "radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societățile comerciale cu datorii față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum și față de alți creditori cu care au litigii, aflate pe rolul instanțelor judecătorești"
Ocrotind un interes general, acest caz de nulitate privește exclusiv radierea societății comerciale care are debite de natura celor determinate limitativ prin textul menționat, aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Drept urmare, pentru radierea valabilă a unei societăți comerciale, între altele, textul menționat a statuat asupra unei condiții ce se cere a fi îndeplinită, cu referire la inexistența unor debite în sensul precizat de textul legal.
în cazul constatării existenței unor debite de natura celor determinate de textul legal menționat, această împrejurare constituie o cauză preexistentă de nulitate a radierii, ce poate fi invocată oricând, de oricine are interes.
Date fiind efectele nulității absolute reglementate prin textul menționat și caracterul expres ale acesteia, este evidentă lipsa temeiului legal pentru extinderea la alte situații neprevăzute de text.
Or, reclamantul nu a probat că societatea comercială radiată din Registrul comerțului se află în una din situațiile reglementate prin textul legal menționat.
Drept urmare, în mod judicios prima instanță a respins acțiunea, constatând nedovedirea existenței cazului de nulitate reglementat în alin. (4) din Legea nr. 314/2001 completată prin Legea nr. 428/2002.
în fine, instanța nu a examinat realitatea și natura debitului pretins existent în temeiul contractului de asociere ci a constatat că reclamantul a invocat o creanță ce nu îndeplinește condițiile prevăzute în textul menționat și, din acest motiv, nu se poate dispune în sensul constatării nulității radierii societății comerciale din Registrul comerțului.
Așadar, respingând apelul declarat de reclamantă și menținând hotărârea primei instanțe, instanța de control judiciar a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, nesupusă nici unuia din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Totodată, reclamantul nu a probat nici în etapa procesuală a recursului că situația reținută de instanțe, la judecarea în fond și apel a cauzei, nu ar corespunde realității, administrând probe noi care să impună concluzia îndeplinirii condițiilor de constatare a nulității absolute a radierii SC S. SRL din Registrul comerțului.
în consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea a respins recursul declarat de reclamant, ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 719/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 723/2005. Comercial → |
|---|
