ICCJ. Decizia nr. 785/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința comercială nr. 72 din 4 iunie 2004, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cauzei privind cererea de recuzare formulată de S.I.F. M. SA în favoarea Tribunalului București.
Instanța a avut în vedere că, prin precizarea făcută în fața Curții de apel, petenta a arătat că cererea sa de recuzare este formulată la adresa tuturor magistraților de la secția a VI-a a Tribunalului București.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC C.C. SA București solicitând repunerea în termenul de recurs și apoi admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București.
în motivarea cererii de repunere în termen recurenta arată că a luat cunoștință despre hotărârea atacată abia la 18 iunie 2004 în urma verificărilor de la arhiva Curții de Apel București, deoarece nu a fost citată la termenul când a avut loc judecarea pricinii, iar sentința nu i s-a comunicat.
în motivarea recursului recurenta arată că, inițial, intimata S.I.F. M. a solicitat în mod expres "înaintarea dosarelor la Curtea de Apel, pentru soluționarea cererii de recuzare împotriva tuturor judecătorilor Tribunalului București", iar împrejurarea că, ulterior trimiterii dosarului la curtea de apel, intimata a precizat că recuzarea este "a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București și a tuturor magistraților de la această instanță (secția a VI-a comercială)" nu constituie altceva decât o altă cerere de recuzare, întrucât în această fază procesuală este inadmisibilă modificarea esențială a cererii formulate într-atât de radical încât se procedează la schimbarea cadrului procesual fixat.
Hotărârea atacată este nelegală, susține recurenta, și pentru că a fost dată cu recurs în 5 zile de la pronunțare deși partea nu a fost citată spre a fi prezentă la pronunțare și nici sentința nu i-a fost comunicată de îndată pentru a beneficia de dreptul la recurs.
în drept recursul este motivat pe prevederile art. 103,art. 158 alin. (3), art. 3041_i art. 31 alin. (1) C. proc. civ., precum și ale art. 21 și art. 51 din Constituția României.
Examinând cererea de repunere în termen pentru declararea recursului, formulată de recurentă, înalta Curte a constatat că recurenta nu a făcut dovada că a fost împiedicată să declare recursul în termen printr-o împrejurare mai presus de voința ei, în înțelesul dat de art. 103 alin. (1) C. proc. civ., unei asemenea împrejurări, și mai mult, recurenta a fost prezentă la data de 12 mai 2004 când Judecătorul delegat la O.R.C. București, prin încheiere, a dispus înaintarea dosarului cauzei la Curtea de Apel București în vederea soluționării cererii de recuzare formulată de S.I.F. M. SA și deci, având cunoștință despre această împrejurare, putea să urmărească soluționarea cererii de către curtea de apel. Față de aceste aspecte, înalta Curte a respins cererea recurentei de repunere în termenul de declarare a recursului.
Examinând excepția tardivității recursului, înalta Curte a constatat că sentința atacată a fost pronunțată la 4 iunie 2004, iar recursul a fost declarat la 19 iunie 2004, cu depășirea termenului de 5 zile de la pronunțare, prevăzut de art. 158 alin. (3) C. proc. civ. Acest text prevede că "dacă instanța s-a declarat necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare" fără a distinge după cum cauza a fost soluționată cu sau fără citarea părților. A constatat cererea de repunere în termenul de declarare a recursului a fost respinsă și că recursul nu a fost declarat în termenul imperativ prevăzut de art. 158 alin. (3) C. proc. civ., înalta Curte a admis excepția și a respins recursul ca tardiv, în temeiul art. 312 C. proc. civ., nu a mai examinat motivele de recurs invocate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 789/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 783/2005. Comercial → |
|---|
