ICCJ. Decizia nr. 722/2005. Comercial
| Comentarii |
|
La data de 7 iulie 2003, reclamanta B.T. a chemat în judecată pe pârâta SC F.A. SA Târgu-Mureș, pentru a fi obligată la plata sumei de 554.455.200 lei echivalentul a 16.800 dolari S.U.A., cu titlu de lipsă de folosință privind spațiul situat în Târgu-Mureș, ce i-a fost restituit în proprietate, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 3172 din 10 decembrie 2003, Tribunalul Mureș a admis acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 554.455.200 lei despăgubiri civile cu dobânda legală aferentă începând cu 11 aprilie 2003 și până la plata integrală a debitului, precum și la cheltuieli de judecată în sumă de 32.974.104 lei.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, prin decizia civilă nr. 83 din 29 aprilie 2004 a admis apelul pârâtei, a desființat hotărârea instanței de fond și a trimis cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Târgu-Mureș.
împotriva acestei soluții, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esență, respingerea apelului pârâtei și menținerea hotărârii primei instanțe, întrucât litigiul fiind comercial era de competența tribunalului, iar trimiterea cauzei spre judecare la instanțele cerute este greșită.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Din examinarea lucrărilor dosarului în raport de susținerile pe care reclamanta le face prin recursul de față, se constată că acestea nu întrunesc niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pentru a se putea dispune casarea hotărârii atacate.
în speță, este necontestat că reclamanta și-a redobândit dreptul de proprietate asupra spațiului în discuție, pe calea unei acțiuni în revendicare, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, pârâta fiind obligată să-i restituie în natură imobilul ce-i fusese preluat abuziv conform decretului nr. 92/1950.
Cum, prin acțiunea de față reclamanta a solicitat despăgubiri reprezentând lipsa de folosință a spațiului revendicat, invocând ca temei legal art. 480, 485, 998, 1084-1088 C. civ., corect instanța de apel a constatat natura civilă a cauzei și a trimis-o spre soluționare în fond la judecătorie.
De altfel, caracterul civil și nu comercial, cum eronat îl considera recurenta-reclamantă, al litigiului de față rezultă și din faptul că acțiunea în despăgubiri nu se fundamentează pe raporturi juridice comerciale, între comercianți, ca urmare a încheierii și derulării unor contracte comerciale, ci este vorba de o acțiune civilă accesorie, consecința revendicării imobilului, pentru plata lipsei de folosință a acestuia.
în consecință, cum problema competenței de soluționare a acestei pricini a fost corect dezlegată prin hotărârea ce se atacă, recursul reclamantei se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.
Având în vedere această soluție pârâta a fost îndreptățită la plata cheltuielilor de judecată conform art. 274 C. proc. civ., pe care le poate solicita la rejudecarea în fond a cauzei, după prezentarea chitanțelor doveditoare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 718/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 73/2005. Comercial → |
|---|
