ICCJ. Decizia nr. 2150/2006. Comercial
| Comentarii |
|
Prin decizia nr. 5929/2005 din 9 decembrie 2005, secția comercială, s-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta C.N.A.P.M. SA Constanța și pârâta SC U. SA Constanța, împotriva deciziei nr. 11/ MF din 24 iunie 2004 a Curții de Apel Constanța, secția maritimă și fluvială și s-a decis în sensul admiterii recursului declarat de pârâta SC U. SA Constanța; decizia recurată și încheierea nr. 14/ MF din 14 octombrie 2004 ale Curții de Apel Constanța au fost modificate și prin admiterea apelului aceleiași pârâte a fost schimbată în tot sentința nr. 408/ MF din 23 decembrie 2004 a Tribunalului Constanța și a fost respinsă acțiunea principală și acțiunea conexă ca nefondată.
Prin aceeași hotărâre a fost admisă în parte și cererea reconvențională a pârâtei, constatându-se că pârâta este proprietara infrastructurilor (platforma) construite pe suprafața de teren de 25.000 m.p., 2.250 m.p. platformă și 6.400 m.p. platformă situată la vest.
Totodată a fost respins recursul declarat de reclamanta C.N.A.P.M. SA Constanța, împotriva aceleiași decizii a instanței de apel.
Pentru a hotărî astfel instanța supremă a ținut seama de certificatele de urbanism depuse la dosar, de procesele-verbale de recepție, încheierile de intabulare în cartea funciară care probau că pârâta este proprietar al platformelor construite pe suprafețele respective, fapt necontestat de reclamantă, concluzionând că pârâta nu datorează chiria cerută de reclamantă.
împotriva deciziei nr. 5929/2005 din 9 decembrie 2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, C.N.A.P.M. SA Constanța a formulat contestație în anulare, a solicitat și suspendarea executării deciziei atacată, până la soluționarea contestației în anulare și a motivat în drept cererea sa pe prevederile art. 318 alin. (1) C. proc. civ. respectiv:
- omisiunea cercetării motivelor de recurs și greșeala materială gravă comisă de instanța de recurs.
Contestația în anulare formulată de C.N.A.P.M. SA Constanța este nefondată.
Potrivit prevederilor cuprinse în art. 318 C. proc. civ., greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor noi, de interpretare a dispozițiilor legale, se referă la greșeli materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului, cu respingerea greșită a unui recurs tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca formulat de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare, pentru modificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Contestația în anulare formulată de C.N.A.P.M. SA Constanța privește și omisiunea examinări unui motiv de casare.
Din analiza hotărârii împotriva căreia s-a formulat prezenta contestație în anulare, rezultă că instanța de recurs a analizat în totalitate criticile din recurs care își găsesc tratarea detaliată în considerentele hotărârii atacate.
în acest context susținerile contestatoarei referitoare la neexaminarea unui motiv de casare de către instanța de recurs au fost nefondate, și prezenta contestație în anulare a fost respinsă cu această mențiune.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2157/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2139/2006. Comercial → |
|---|
