ICCJ. Decizia nr. 2187/2006. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2187/2006
Dosar nr. 7784/1/2005
(nr. vechi 1848/2005)
Şedinţa publică din 15 iunie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată, la data de 6 ianuarie 2003 şi precizată ulterior, reclamanta SC O.P. SRL Craiova a chemat în judecată pârâta SC C. SA Craiova solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să fie obligată să-şi ridice gardul de pe terenul situat sub copertina proprietatea sa, să fie obligată să se abţină de la orice act de amplasare de obiecte, scaune, mese pe terenul asupra căruia exercită un drept de folosinţă, sub sancţiunea plăţii unor daune cominatorii de 5 milioane lei şi să fie obligată la plata sumei de 34.000.000 lei începând cu luna iunie 2000 pentru lipsa de folosinţă a terenului în suprafaţă de 58,6 mp.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3274 din 30 decembrie 1998 a cumpărat de la SC A. SA spaţiul comercial situat în Craiova – Brazda lui Novac, Complex V., iar prin actul adiţional nr. 239 a achiziţionat de la aceiaşi vânzătoare copertina situată pe latura de nord a imobilului cumpărat, în suprafaţă de 58,5 mp, iar pentru întreaga suprafaţă de teren aferentă construcţiilor a deţinut un drept de folosinţă prin sentinţa nr. 10365/2002 pronunţată de Judecătoria Craiova.
Pârâta, prin întâmpinare, solicită respingerea acţiunii, întrucât suprafaţa de teren face parte din activul său, aşa cum rezultă din Decizia nr. 228/1006, decizie de înfiinţare a unităţilor din cadrul C.N. emisă de Consiliul Executiv al fostului Sfat Popular Craiova prin care magazinul alimentar în suprafaţă de 250 mp a fost transferat la O.A. actuala SC A. SA.
La data de 29 septembrie 2003, pârâta SC C. SA Craiova a solicitat introducerea în cauză a SC A. SA care a vândut societăţii reclamante SC O.P. SRL unitatea nr. 247 cu o suprafaţă de 501 mp, iar ulterior prin două acte adiţionale i-a vândut şi copertina pe latura nordică cu suprafaţa de 58,5 mp.
A motivat că actele încheiate au un înţeles ambiguu, nefiind specificate vecinătăţile spaţiului comercial şi suprafaţa exactă asupra căreia a transmis toate actele încheiate, lăsând loc de interpretări.
Tribunalul Dolj, secţia comercială, prin sentinţa nr. 1150 din 20 septembrie 2004, a admis în parte acţiunea precizată şi a obligat pârâta SC C. SA Craiova să ridice gardul amplasat pe suprafaţa de 60 mp (identificată între punctele 2, 3, 7 şi 8 în anexa 1 la raportul de expertiză întocmit de expert P.A.), între punctele 5 şi 6 conform anexa 1menţionată şi să nu amplaseze obiecte pe suprafaţa arătată. A mai fost obligată pârâta către reclamantă să plătească suma de 36.000.000 lei reprezentând lipsa de folosinţă pe perioada martie 2001 – aprilie 2004 şi la cheltuieli de judecată.
De asemenea, a respins acţiunea faţă de pârâta SC A. SA Craiova.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că suprafaţa indicată în actul adiţional nr. 239 din 1 februarie 2000 ca fiind situată sub copertina de 58,5 mp măsoară în fapt 60 mp, potrivit măsurătorilor efectuate de expertul P.I. şi pe această suprafaţă SC C. SA a amplasat gard metalic amenajând terasă cu mese şi scaune, ocupând suprafaţa de 42,87 mp, iar potrivit deciziei nr. 1684 din 28 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, pârâta are drept de administrare pentru 24,62 mp terasa fiind situată între zidul clădirii SC O.P. SRL şi stâlpii placaţi cu ceramică neagră amplasaţi în latura de vest în faţa restaurantului N., stâlpi ce au fost realizaţi odată cu construcţia restaurantului, simetric, atât pe latura de este cât şi de vest, păstrându-se căi de acces între stâlpi şi zidul clădirii.
A mai reţinut că menţionarea în cuprinsul actului adiţional nr. 1060 din 21 iunie 2000 a situării copertinei pe latura nordică nu este de natură a conduce la concluzia că actul se referă la o altă copertină şi deci la o altă suprafaţă deoarece întregul complex este amplasat aşa cum rezultă din schiţele aflate la dosar oblic faţă de nord.
Capătul de cerere privind obligarea pârâtei la daune cominatorii a fost respins, iar acţiunea în despăgubiri a fost admisă pe considerentul că pârâta nu a contestat existenţa prejudiciului şi cuantumul acestuia, care a fost dovedit şi cu martorii audiaţi în cauză.
Împotriva acestei sentinţe a promovat apel pârâta (care la data de 25 noiembrie 2004 şi-a vândut spaţiul comercial în litigiu către SC C.C. SRL Craiova ce a fost introdusă în cauză) şi a criticat-o motivând că din actele depuse la dosar a făcut dovada că a fost beneficiara întregului complex, iar prin Decizia nr. 902/1967 i-a transferat actualei SC A. SA Craiova un număr de 4 spaţii comerciale care se găsesc individualizate în sentinţa nr. 10365/2000 şi care compune unitatea 247, iar respectiva nu putea să vândă reclamantei şi copertina pe latura de nord care în realitate se găseşte pe latura de est a spaţiului înstrăinat în anul 1998, aceasta făcând parte integrantă în spaţiul apelantei, restaurantul N., respectiv terasa acestuia.
Apelanta susţine că instanţa nu a avut în vedere inadvertenţa dintre expertiza întocmită de S.S. în dosarul în care s-a pronunţat sentinţa nr. 1035/2000 şi expertiza întocmită de expertul P.I.
Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 106 din 24 martie 2005, a respins apelul ca nefondat.
S-a reţinut că, conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei că intimata-reclamantă are în folosinţă suprafaţa totală de 559,5 mp şi care este situat pe latura nord-est.
La efectuarea expertizei de către S.S. în dosarul în care s-a pronunţat sentinţa nr. 10365/2000 a Judecătoriei Craiova, nu s-a ţinut seama de faptul că, Complexul comercial este situat oblic şi cum litigiul se purta între o societate comercială şi Consiliul Local, a stabilit suprafeţele fără a le corela cu celelalte vecinătăţi, aşa cum s-a procedat la întocmirea lucrării cadastrale ce a fost înregistrată la nr. 29 la 30 mai 2002 la O.C.G.C. Dolj care a stat la baza înregistrării la Cartea Funciară din cadrul Judecătoriei Craiova.
În lucrarea cadastrală este cuprinsă şi copertina care de fapt este situată pe poziţia nord-est iar suprafaţa de 58,6 mp face parte din proprietatea intimatei-reclamante.
Instanţa de control judiciar a concluzionat că soluţia pronunţată a avut în vedere actele depuse de către părţi, fişele cadastrale, cercetarea locală, declaraţiile martorilor, apreciind obiectivitatea expertizei întocmită de expert P.I.
La data de 26 aprilie 2005m pârâta SC C.C. SRL a declarat recurs criticând faptul că nu i s-a acordat termen în vederea pregătirii apărării, cauza fiind soluţionată la primul termen după introducerea sa în cauză, fiindu-i încălcat dreptul la apărare.
De asemenea, arată că în mod nejustificat i s-a respins cererea pentru administrarea de noi probatorii, respectiv proba cu martori şi efectuarea unei noi expertize tehnice şi nu contabile, expertiză care să stabilească suprafaţa de teren asupra căreia SC A. SA a obţinut dreptul de folosinţă, plecând de la expertiza întocmită de S.S.
În concluzie, solicită să se reţină inexactitatea şi ambiguitatea actelor prezentate de reclamanta-intimată pe baza cărora s-au pronunţat instanţele.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
În speţă, recurenta nu a fost în măsură, prin criticile formulate, să prezinte aspecte de nelegalitate, să precizeze în ce măsură a fost încălcată sau aplicată greşit legea.
Aspectele semnalate fac referire mai mult la motive de netemeinicie care scapă controlului de legalitate, modul de administrare a probatoriilor, interpretarea acestora fiind atributul exclusiv al instanţei iar criticile sunt de competenţa instanţei de apel, recursul nefiind o cale devolutivă de atac.
Cu privire la încălcarea dreptului de apărare, critica nu poate fi reţinută având în vedere că i-a acordat posibilitatea depunerii de concluzii scrise în condiţiile art. 156 alin. (2) C. proc. civ.
Faţă de cele arătate, văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC C. SRL Craiova, împotriva deciziei nr. 106 din 24 martie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 2197/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2186/2006. Comercial → |
---|